La Davideşti funcţionează una dintre unităţile concernului Toneli, care deţine statutul de furnizor oficial al Casei Regale. Potrivit portalului de prezentare, ferma din satul Voroveni, comuna Davideşti, datează din 1978 şi are o suprafaţă totală de 33.239 metri pătraţi. Punctăm pe scurt şi celelalte activităţi ale „Familiei Toneli”: fermele din comuna Dragodana – Dâmboviţa (1967), Fabrica de Nutreţuri Combinate din comuna Costeştii din Vale – Dâmboviţa (1971), ferma din comuna Ograda – Ialomiţa (1972), ferma Oarja din comuna Suseni – Argeş (1974), Staţia de Sortare şi Ambalare din comuna Costeştii din Vale – Dâmboviţa (1974), ferma Pădureţi din comuna Lunca Corbului – Argeş (1975), ferma din municipiul Turnu Măgurele – Teleorman (1980), ferma din Frăteşti – Giurgiu (1980), ferma din comuna Petreşti – Dâmboviţa (1985), ferma din comuna Odobeşti – Dâmboviţa (1985). În 1999, compania Toneli preia activitatea. Portofoliul a fost completat, în 2015, cu prima fermă „free range” şi, în 2020, cu ferma dedicată ouălor special create pentru copii – branding şi construcţia primelor ferme bio. În 2021, „Familia Toneli” a ieşit pe piaţă cu un produs nou, „Ouă lichide pasteurizate”, destinat Horeca, patiseriilor şi cofetăriilor.
Motivul pentru care vă aducem în atenţie această companie, care activează şi la margine de Muscel, îl constituie o investiţie pregătită, la nivel birocratic, de anul trecut, când s-au derulat, printre altele, formalităţile la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş. Societatea Toneli Holding SA şi-a propus o investiţie de modernizare a sistemului de creştere a găinilor pentru ouă de consum, de la baterii îmbunătăţite (cele patru hale de pe platformă), la sistemul tip volieră.
- Păsările vor creşte în spaţiu liber pe sol şi vor putea urca la nivelurile sistemului volieră zburând sau cu ajutorul unor scări de căţărare
Pe amplasamentul de 33.239 metri pătraţi, suprafaţa construită măsoară aproximativ 10.000 metri pătraţi, în intravilanul comunei Davideşti. Potrivit memoriului de prezentare, managementul societăţii îşi propune să facă trecerea de la sistemul de creştere în baterii îmbunătăţite la cel de tip volieră, astfel încât păsările să poată creşte în spaţiu liber în hală. Trecerea se realizează prin înlocuirea echipamentului actual cu unul nou, special conceput pentru ceea ce şi-a propus compania, care se recomandă drept cel mai cunoscut brand din România de pe piaţa ouălor de consum.
„Pentru lucrările propuse: nu se aduc modificări asupra aspectului arhitectural, compartimentării şi a structurii de rezistenţă a celor 4 hale; instalaţiile de utilităţi în incintă nu vor suferi modificări; lucrările la instalaţiile interioare în hale vor fi reprezentate de racordarea noilor utilaje tehnologice la punctele de racord existente în fiecare clădire. Halele vor fi compartimentate la interior cu plasă de sârmă rigidă în patru compartimente, astfel încât păsările sa fie repartizate uniform pe întreaga suprafaţă a halei. Păsările vor creşte în spaţiu liber pe sol şi vor putea urca la nivelurile sistemului volieră zburând sau cu ajutorul unor scări de căţărare, care vor fi amplasate între rândurile structurilor tip volieră. Se va monta un sistem de iluminat cu LED între rândurile structurilor de volieră.”, se menţionează în documentaţia transmisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş.
Producătorul estimează o scădere a capacităţii de producţie pe fondul populării cu păsări în număr mai redus, de la 13 la 9 găini pe metrul pătrat. „După realizarea proiectului sistem de creştere tip volieră, ferma va avea capacitatea de populare de 90.238 capete/ciclu de creştere, astfel: Hala 2 – capacitate 12.157 capete; Hala 3 – capacitate 26.027 capete; Hala 4 – 26.027 capete; Hala 5 – 26.027 capete. Astfel, se reduce capacitatea de populare cu circa 30% faţă de capacitatea iniţială proiectată a halelor.”, se specifică în memoriul de prezentare.
Perioada de realizare a operaţiunilor de trecere la sistemul volieră este estimată în octombrie 2025.
- „Întregul proces de dezvoltare va fi asigurat exclusiv de procese automatizate pentru a se evita contactul direct cu păsările”
Câteva amănunte despre maniera de desfăşurare a activităţii planificate. „Între rândurile structurii volieră sunt prevăzute coridoare care asigură cerinţele de inspecţie periodică, precum şi posibilitatea facilă de introducere şi depopulare a găinilor. Sistemul de adăpare este constituit din ţevi din PVC, pe care sunt fixate picurătoarele tip pipetă, uniform distribuite pe spaţiile de creştere, revenind o pipetă la 10 găini, prevăzute cu dozator de medicamente/vitamine pentru distribuţia în apa de băut.
Sistemul de hrănire este constituit din următoarele: buncăr metalic, cu capacitate de 25 tone, amplasat la capătul halei, în care se depozitează furajele ce vor alimenta liniile de furajare din hală; transportator de la buncăr la baterii, cu o capacitate de 4 to/h. Sistem de distribuţie a furajului, pe toată lungimea structurii tip volieră, se realizează în jgheaburi de furajare a păsărilor, asigurându-se 12 cm front de furajare pentru fiecare pasare. Jgheaburile de furajare se vor acoperi cu un sistem metalic (capac), care are orificii prin care păsările se pot hrăni, dar nu pot scurma/risipi furajele din jgheab.”
Documentaţia conţine precizări referitoare şi la evacuarea dejecţiilor, la cuibare, la sistemul de colectare automată a ouălor şi multe alte detalii care ţin de această activitate complexă. „Întregul proces de dezvoltare va fi asigurat exclusiv de procese automatizate pentru a se evita contactul direct cu păsările. Microclimatul este controlat electronic, liniile de furajare-adăpare sunt automate, toate asigurând condiţiile corespunzătoare de biosecuritate solicitate de legislaţia în vigoare (…) Ouăle sunt colectate şi ambalate pe cofraje din plastic şi transportate la centrul de sortare şi ambalare existent pe amplasamentul complexului. În prezent, funcţionează ca depozit de ouă. Ouăle sortate şi ambalate vor fi preluare şi distribuite de Toneli Holding. (…) Nutreţurile folosite ca hrană pentru păsări provin de la FNC propriu Toneli Holding, conform standardelor internaţionale de nutriţie a animalelor. Pe tot parcursul fluxului tehnologic există o supraveghere permanentă, asigurată de medici veterinari, specialişti angajaţi. Totodată, Fermele avicole nu vor folosi antibiotice, ca şi promotori de creştere şi făinuri proteice de origine animală, cunoscând ca utilizarea acestora în furajarea păsărilor a fost interzisă prin legislaţia europeană, transpusă şi la nivel naţional din august 2005.”, redăm câteva fragmente ale documentului prezentat pe site-ul propriu de APM Argeş. Investiţia a fost estimată la 1,5 milioane de euro.