Avocatul Gabriel Gioarsă a adus o nouă victorie Primăriei şi Câmpulungului în „foiletonul” Hotelului Regal cu care moştenitorii încarcă volumul de muncă al instanţelor. La rejudecarea procesului revendicării imobiliare pentru teren, parter, mansardă şi subsol, cerute de urmaşii lui Gheorghe I. Ştefănescu, Tribunalul Argeş a dat din nou dreptate municipalităţii, care a fost apărată impecabil într-un caz extrem de complicat. Luni, 1 aprilie 2024, instanţa a respins, ca nefondată, cererea pretendenţilor părţilor de clădire deţinute de Primărie şi i-a obligat să plătească cheltuieli de judecată către Unitatea Administrativ-Teritorială Câmpulung în valoare de 4.000 de lei. Nu numai că avocatul Gabriel Gioarsă a obţinut un verdict favorabil autorităţilor locale, dar le-a recuperat şi cheltuiala prilejuită de angajarea unui apărător profesionist. Dată fiind complexitatea dosarului, n-ar fi putut pleda consilierii juridici ai Primăriei într-un asemenea caz, pe care să-l şi câştige.
Reluăm părţile litigiului: reclamanţii Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Doina Ştefănescu, Simona Elena Ştefănescu, Dragoş Alin Ştefănescu şi pârâţii Municipiul Câmpulung, Primăria Municipiului Câmpulung, prin primarul său, şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş.
- În 2020, Judecătoria Câmpulung a pronunţat o hotărâre favorabilă Primăriei
Vom încerca să explicăm cronologia acestei acţiuni dificile, greu de înţeles, care durează de cinci ani. Litigiile pe subiectul redobândirii întregii proprietăţi centrale au început cu mai bine de 20 de ani în urmă, fiind iniţiate de nepoţii lui Gheorghe I. Ştefănescu, din partea fiului acestuia, decedaţi şi ei între timp. Proprietarul Hotelului Regal a avut şi o fată, ale cărei fiice, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, domiciliate în SUA, continuă lupta, alături de alţi descendenţi.
Încă din anul 2005, urmaşii lui Gheorghe I. Ştefănescu, primul proprietar al Hotelului Regal, decedat în anul 1935, au o hotărâre judecătorească, prin care le este recunoscut dreptul asupra etajului, întrucât doar etajul, unde erau spaţiile de cazare, a făcut obiectul naţionalizării. Însă, în fapt, nici etajul nu-l stăpânesc, după cum reiese dintr-o altă acţiune aflată în derulare tot la Tribunalul Argeş, prin care cele două nepoate revendică etajul de la cei care îl ocupă.
Ca să dobândească şi restul – terenul, parterul, mansarda şi subsolul -, în 2019, după o perioadă de pauză de 14 ani, urmaşii au reluat procesele. Pe 13 iunie 2019, la Judecătoria Câmpulung s-a deschis o acţiune a descendenţilor interesaţi să obţină proprietatea întregii clădiri.
Hotărârea pronunţată de Judecătoria Câmpulung, pe 4 martie 2020, când primar era Liviu Ţâroiu, era favorabilă municipalităţii câmpulungene. Demersul moştenitorilor a fost respins, pe motiv că instanţele s-au mai pronunţat o dată asupra pretenţiilor lor. În anul 2005, Curtea de Apel Piteşti a constatat că trei spaţii de la parterul Hotelului Regal sunt proprietatea privată a unor cetăţeni şi a dispus retrocedarea în favoarea celor patru nepoţi de la fiu şi de la fiică ai lui Gheorghe I. Ştefănescu, în natură, a etajului imobilului. Decizia civilă din 8 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă printr-o decizie din 29 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- În 2022, la Tribunalul Argeş, tot autorităţile câmpulungene au avut câştig de cauză
De la Câmpulung, dosarul s-a mutat, pe 18 iunie 2020, la Tribunalul Argeş, căruia i s-au adresat părţile nemulţumite de verdictul instanţei municipale. Pe 2 iunie 2022, Tribunalul a schimbat sentinţa Judecătoriei Câmpulung, care dăduse câştig de cauză Primăriei pe considerentul puterii de lucru judecat, şi a respins acţiunea urmaşilor ca inadmisibilă. Instanţa a anulat, ca netimbrat, apelul reclamanţilor Alin Dragoş Ştefănescu, Doina Ştefănescu şi Simona Elena Ştefănescu. Iar pe celelalte două reclamante, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, le-a obligat să plătească autorităţilor câmpulungene 2.000 de lei reprezentând onorariul avocatului. Hotărârea Tribunalului Argeş n-a fost definitivă, perdanţii având dreptul să facă recurs faţă de cele stabilite.
- Tot în 2022, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în favoarea moştenitorilor şi a decis rejudecarea
Ceea ce s-a şi întâmplat. Au ripostat la Curtea de Apel Piteşti Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, acestora alăturându-li-se Oana Maria Ştefănescu. Recursul înregistrat pe 13 iulie 2022 a fost finalizat după o jumătate de an. Pe 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul, a casat decizia Tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
- În 2024, la Tribunalul Argeş, din nou un verdict favorabil municipalităţii
Pe 9 februarie 2023, cauza a revenit la Tribunal, care a început judecata o lună mai târziu, pe 13 martie 2023. Tot în luna martie, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu au încercat să obţină strămutarea procesului, însă, pe 29 martie 2023, Curtea de Apel Piteşti le-a respins cererea.
Prin urmare, acţiunea a rămas pe rolul Tribunalului Argeş. La termenul din 24 aprilie 2023, instanţa le-a acceptat reclamanţilor, ca probe, înscrisuri şi o expertiză în specialitatea topografie, din care să reiasă: „identificarea imobilului parter revendicat, astfel cum a fost descris prin cererea de chemare în judecată, constituit din teren şi construcţii; cine deţine aceste bunuri, cu indicarea în cazul fiecăruia dintre bunuri a deţinătorului şi care este actul în baza căruia sunt stăpânite bunurile şi de la ce dată; modalitatea în care a fost transmis imobilul în patrimoniul Municipiului Câmpulung, să se indice actul de proprietate.”
După finalizarea raportului de expertiză tehnică, prezentat instanţei şi părţilor la începutul acestui an, instanţa a pronunţat, pe 1 aprilie 2024, verdictul, care din nou este unul pozitiv pentru administraţia câmpulungeană. Tribunalul Argeş a respins cererea formulată faţă de Statul Român ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cea mai importantă parte a hotărârii, care interesează Câmpulungul, a reprezentat-o respingerea cererii faţă de ceilalţi pârâţi: Municipiul Câmpulung şi Primăria Municipiului Câmpulung, de fapt, UAT Municipiul Câmpulung. Iniţiatorii procesului, perdanţi în această fază, trebuie să achite administraţiei câmpulungene cheltuieli de judecată în sumă de 4.000 de lei.
Moştenitorii au dreptul să formuleze recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii Tribunalului.
Magda BĂNCESCU