Ar fi bine să se adeverească ce zice Liviu Ţâroiu
Participant la ultima dezbatere din 2019 a aleşilor municipali, directorul Muzeului Municipal Câmpulung, pricopsit cu 16 din cele 37 de cruci votive împrăştiate pe teritoriul municipiului, a recunoscut public că n-are fonduri ca să le pună în valoare. Şi nici programele europene nu-l ajută să susţină faza de proiectare, în vederea accesării unei finanţări pentru reabilitarea monumentelor şi unirea lor printr-un traseu de vizitare, dorit din timpul primarului Călin Andrei. Împrospătăm informaţia referitoare la decizia comună a Executivului şi Legislativului câmpulungean de a transfera în administrarea principalei instituţii de cultură a unei avuţii neglijate cu deceniile, în ciuda potenţialului său uriaş, istoric şi turistic, ignorat de nişte autorităţi iubitoare de betoane. Din cele 37 simboluri, câte au dăinuit din totalul de 39 cioplite de meşterii locului în piatră de Albeşti, 16 au fost identificate ca fiind amplasate pe domeniul public. 17 se găsesc în preajma bisericilor, una este chiar în „bătătura” Muzeului, alta, deosebit de importantă, se poate vedea încastrată în faţada casei arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, cunoscută ca fiind „Crucea Jurământului”. Celei căreia i se atribuie în prezent această titulatură, prin asociere cu denumirea parcului care o găzduieşte, este, de fapt, „Crucea Pârgarilor”, cea mai batjocorită dintre toate, fiind folosită ca postament pentru şezuturile rudarilor lăsaţi de Poliţia Locală să-şi tragă sufletul prăvăliţi pe monumentul secular.
Oprea primeşte degeaba crucile votive fără bani
Cum n-are în subordine un compartiment specializat ca să îngrijească crucile, pretextul, pertinent, de altfel, al lui Liviu Ţâroiu să scape de corvoadă, tot aşa n-are oameni în stare măcar să le numere. Afirmaţia este generată de declaraţia primarului, care a admis că enumerarea ajunsă în faţa Consiliului Local este posibil să nu fie completă. Adică autorilor materialului pregătit pentru şedinţa din 23 decembrie 2019 să le fi scăpat cruci aflate pe domeniul public. Eventuala superficialitate a subalternilor nu este un capăt de ţară, în opinia conducătorului, de vreme ce instituţia „cadorisită” n-are ce face cu ele. Pentru că nu are bani nici de restaurare, darămite de amenajări cu iluminat special pentru simbolurile montate, cel mai adesea, în intersecţii. Dar ce vorbim noi de restaurare, când directorul Alexandru Oprea a reclamat că n-are bani de proiectarea investiţiei, obligatorie indiferent de sursa finanţării, locală, guvernamentală sau europeană.
Dar iată ce au avut de zis şi cel care a dat, şi cel care a luat, la ultima întâlnire din an a aleşilor municipali. „Noi am dat o listă, s-ar putea să nu le fi prins pe toate. Lista suportă oricând completări.”, susţine Liviu Ţâroiu, care a avut în plan predarea crucilor către Muzeu încă de la începutul mandatului său de primar. La momentul bilanţului de edil şef, şi-a amintit de angajament şi l-a bifat ca realizat, cu mai puţin de o jumătate de an înainte de alegeri. „O parte dintre ele sunt în domeniul privat, mai multe decât sunt în domeniul public, însă le vom relua într-o altă discuţie, dacă le preluăm din domeniul privat, ca să le translatăm în domeniul public. Nu ştiu. Deocamdată, am zis că n-am făcut nimic cu ele de atâţia ani, să le cedăm Muzeului, pentru că în schema Primăriei nu avem un serviciu ca să se ocupe de aşa ceva. Or Muzeul este cu dedicaţie să restaureze, să valorifice aceste monumente istorice.”, a adăugat primarul Ţâroiu.
O fi Muzeul dedicat muncii de restaurare, dar fără bani nu va schimba starea de fapt a crucilor votive, supravieţuitoare peste veacuri într-un număr care face Câmpulungul unic în ţară. Ca să nu fie tras la răspundere, la următorul raport de activitate, că n-a făcut nimic cu zestrea istorică încredinţată, Alexandru Oprea le-a spus-o franc finanţatorilor că din venituri proprii n-are capacitatea să susţină financiar investiţia obligatoriu de întreprins. „Nu ştiu în ce măsură sunt deschise finanţări în acest moment şi n-am auzit să fie deschise finanţări pentru faza de proiectare.”, a căutat acesta să explice că nici programele UE nu sunt o soluţie pentru etapa premergătoare execuţiei lucrărilor de restaurare.
„Domnul secretar de stat” Trâmbaciu, invocat de politicianul Ţâroiu ca o garanţie a proiectelor sale
Şi-ar fi spus mai multe dacă nu l-ar fi întrerupt Ţâroiu cu un anunţ despre… nimic concret. Doar ca să-l invoce pe „domnul secretar de stat Trâmbaciu”, cu care a avut o întrevedere, care ar fi bine să se lase cu rezultate concrete pentru zecile de monumente istorice abandonate de planurile investiţionale locale, începând cu Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” sau Palatul Culturii, distrus tocmai de rezultatul unei colaborări dezastruoase a Ministerului Culturii cu firma constructoare.
„Daţi-mi voie să răspund la întrebare, că dânsul n-are suficiente informaţii, s-a băgat peste Oprea Ţâroiu. Eu am avut discuţii cu domnul secretar de stat Trâmbaciu, ca să fiu mai direct. Dânsul are în idee un proiect de reabilitare de monumente istorice, printre care şi acest gen, nu dau cifra. Ideea noastră este să găsim o axă cu fonduri europene. Este normal să facem un proiect pe fonduri europene. Nu avem prevăzuţi bani şi nu ştiu dacă venim în bugetul anului viitor. Discuţia cu domnul Trâmbaciu am purtat-o numai eu.”, s-a fălit primarul cu un dialog care, bănuim, a avut loc în fiecare an, cel puţin o dată pe an, când câmpulungeanul Bogdan Trâmbaciu vine acasă, pentru organizarea Festivalului Rock „Posada”.
„Domnul secretar de stat” este, de fapt, directorul Unităţii de Management a Proiectului, un compartiment în cadrul Ministerului Culturii, lipsit de personalitate juridică, prin intermediul căruia sunt gestionate proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă. Unele dintre acestea vizând monumentele istorice. Datorită calităţii lui Bogdan Trâmbaciu, pe care o deţine de şapte ani, ar fi timpul să avem parte de dovada preocupării sale pentru moştenirea istorică şi culturală a oraşului natal, care are atâta nevoie de bani ca să fie salvată.
Crucile votive, de pildă, cu toată încrederea lui Liviu Ţâroiu în fondurile europene, nu pot beneficia de un proiect, dacă Primăria sau Ministerul Culturii nu-l finanţează. „Faza de expertizare şi faza de proiectare niciun fond de finanţare nerambursabilă nu ţi-o dau. DALI trebuie s-o faci. În funcţie de ce-ţi spun proiectul şi expertiza, poţi să faci o prioritizare, să faci una sau două pe an. În acest moment, crucile votive ale municipiului Câmpulung se află în diferite faze de degradare. Unele sunt într-o stare relativ bună, în sensul că au nevoie de o spălare şi o delimitare, altele sunt prăbuşite şi au nevoie de o consolidare. Sunt cazuri şi cazuri. Există un raport de constatare şi se discută de la caz la caz.”, a precizat Alexandru Oprea. Spre deosebire de politicianul din fruntea municipiului, aflat în campanie electorală pentru al doilea mandat, directorul Muzeului, realist în chestiunea poverii puse pe umerii instituţiei, este conştient că n-are cu ce să contracteze o firmă de arhitectură autorizată în domeniul monumentelor. Singura care poate asigura serviciile de proiectare cu tot ceea ce presupune această etapă: expertiza edificiilor, restaurator în piatră autorizat, extras de carte funciară, zonă de protecţie, iluminat ambiental ş.a.m.d. „Niciun mecanism cu finanţare nerambursabilă nu-ţi va da bani ca să-ţi faci această expertizare.”, a conchis directorul Oprea, conştient că nu va primi banii nici din rezerva locală, secătuită de „regenerarea urbană”, marca Andrei şi Ţâroiu. Magda BĂNCESCU