Am amintit în treacăt, într-o relatare anterioară, despre situaţia în care a ajuns din nou Primăria Câmpulung, de a fi executată silit, ca urmare a pierderii unui proces cu un constructor care a lucrat la fosta Şcoală 2. Posesoare a unui verdict favorabil obţinut de la instanţa de judecată, societatea Sercop, care a derulat o lucrare prin 2007, după cum i-a informat pe aleşi contabilul şef al Primăriei, Roxana Bragă, a declanşat procedura de recuperare a banilor prin intermediul executorului judecătoresc Mihai Ioan Mitu. Ca urmare a demersurilor acestuia, Primăria s-a trezit cu o somaţie privind o blocare de cont, pentru suma de 45.000 de lei. Autorităţile locale au la dispoziţie 90 de zile, în interiorul cărora să se conformeze şi să plătească banii datoraţi societăţii Sercop. În toată această poveste neplăcută pentru şefii administraţiei publice locale, n-ar fi decât o problemă „minoră”: Primăria nu are bani. Asta pentru că fondurile au fost împărţite unităţilor de învăţământ la începutul anului, pentru dotări şi lucrări.
Şcoala va trebui să dea din banii pentru acoperiş datoria către firma lui Ion Pătrăşcan
Legea permite autorităţilor locale ca, în a doua jumătate a anului, să le acorde finanţare de bază, să facă o virare de la un liceu la altul şi, în acest fel, să fie găsită o soluţie ca o unitate şcolară că cedeze suma de 45.000 de lei, pentru a fi plătită datoria Şcolii 2. Mai este o soluţie: să plătească respectiva instituţie din banii pe care i-a alocat Primăria ca să-şi repare acoperişul. La începutul lui 2015, din bugetul local, Şcolii Gimnaziale „C.D. Aricescu” i s-au alocat 80.000 lei, din care pot fi luaţi cei 45.000 lei. „Este o hotărâre judecătorească, o executare. Ne vine o blocare şi nouă, municipiul fiind ordonatorul principal de credite, inclusiv şcolii, pentru o lucrare executată în 2007.”, i-a convins şefa Economicului pe consilierii municipali că nu există altă soluţie decât să accepte să facă plata.
Aceasta este varianta la care s-a gândit şi viceprimarul, cu precizarea că, la o rectificare a bugetului pe 2015, să se găsească altă sursă, din care să fie alocaţi alţi bani pentru acoperişul Şcolii 2. Dar şi în această situaţie este o mică problemă, deoarece conducerea şcolii a început demersurile pentru reparaţie, pe care nu va mai avea cu ce să o plătească, în condiţiile în care rămâne cu mai puţin de jumătate din sumă.
În momentul în care a auzit din nou despre un proces pierdut, care s-a lăsat cu o obligaţie de plată în sarcina Primăriei, Bogdan David, consilierul cu atribuţii de viceprimar, a avut următoarea curiozitate: „Devin răutăcios dacă întreb cine ne-a apărat în instanţă?” „Serviciul Juridic.”, a răspuns, fără să ezite, Roxana Bragă. „Haideţi să verificăm dacă a fost cineva ca să ne apere.”, a insistat David, bănuind că unul dintre motivele eşecului a fost lipsa apărării. „A fost sigur.”, a confirmat Liviu Ţâroiu. „Haideţi să verificăm.”, n-a cedat David.
WC-urile de la Şcoala 2 i-au băgat pe aleşi în datorii
Problema cu unităţile de învăţământ este că nu au jurist angajat, care să reprezinte în litigii fiecare unitate şcolară, iar Primăria nu poate trimite la instanţă propriul apărător ca să pledeze şi pentru şcoala acţionată în judecată. „Consiliul Local îşi face datoria să investească în aceste unităţi de învăţământ. Mai trebuie să le şi reprezentăm în instanţă? Inspectoratul Şcolar ce face?”, a intervenit în discuţii liberalul Ionel State. „Lucrările sunt investiţiile noastre. Ce treabă are Inspectoratul cu o investiţie a noastră? Clădirile sunt patrimoniul municipiului Câmpulung.”, a sărit Ţâroiu în apărarea Inspectoratului condus de un coleg de partid. „Inspectoratul nu se implică în nicio problemă a unităţilor şcolare, decât să ne închidă şcolile.”, a continuat dialogul Ionel State. „Greşeşte domnul State când spune că nu se implică Inspectoratul. Se implică foarte tare să schimbe directorii. Se implică, cum să nu se implice? Vorbim de acest mamut de stat nenorocit, care ne freacă nouă viaţa aici, în provincie… ar trebui să ne rupem de cei de la Bucureşti. Ei sunt buni numai să ne pună nouă mortul în casă, pe masă, când nu mai pot să-l ducă. Dacă ne-au dat toate şcolile, trebuia să ne dea şi bani ca să le ţinem în spate. Nu e corect aşa? Luaţi şcolile, luaţi spitalele! Noi cu ce să le ţinem, când oraşul nu mai are nicio economie?!”, a explodat Dan Şipoteanu.
Fiindcă discuţiile se îndepărtaseră de tema apărării la proces, de care David se îndoieşte că municipiul a beneficiat, acesta i-a readus la colegi în punctul din care au plecat: „Dacă n-a fost nimeni să apere, de ce discutăm subiectul? Normal că am pierdut.” „Ar trebui ca, în momentul în care se încheie o investiţie la un liceu sau unde s-au dat banii, să se facă recepţii şi să semneze constructorul, şcoala şi Primăria, care este ordonator de credite. N-am ajunge în situaţii de acest gen. Din 2007, se trezeşte cineva să ne blocheze contul cu 45.000 lei. Nu am avut atunci recepţia, nu a fost de acord cu lucrarea?”, a întrebat Maria Cotenescu, generând alte explicaţii din partea contabilului şef. Procesul a fost iscat de nişte neînţelegeri legate de reparaţiile la grupurile sanitare, asupra realizării cărora firma Sercop şi Şcoala 2 nu se puneau de acord. „Unitatea respectivă a spus că le-a făcut lucrări la grupuri sanitare, şcoala a spus că nu s-au făcut şi s-a ajuns în instanţă.”, a arătat Roxana Bragă. Iar în baza actelor doveditoare, instanţa a dat câştig de cauză firmei Sercop. „Le-au dat câştig de cauză celor care s-au apărat.”, a concluzionat Bogdan David.