Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Ion Rodoş, „omul care a învăţat lemnul să zboare”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3019

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_ianuarie_2454_34.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_ianuarie_2454_33.jpgLa poalele masivului Făgăraş, în localitatea Nucşoara, într-un cadru natural mirific, meşterul popular Ion Rodoş face adevărate minuni cu dalta şi ciocanul. În atelierul său, nea Ion transformă cu măiestrie lemnul în linguri, furculiţe sau diferite figurine, fiecare având o poveste sa. Cocoşul de munte de Nucşoara este cea mai reprezentativă creaţie a sa şi mândria comunei. Tocmai de aceea, apariţiile sale în mass-media nu sunt întâmplătoare ci dovedesc faptul că meşterul este apreciat foarte mult atât în ţară cât şi peste hotare.

A făcut senzaţie în Parlamentul European

Ion Rodoş a avut încă din copilărie o înclinaţie către  frumos. Aflat acum la deplină maturitate artistică, meşterul se poate lăuda cu toată gama de sculpturi, de la cele de artizanat autentic până la sculptura modernă, artistică. „Toţi ai mei au lucrat în lemn, şi bunicii, şi tata şi eu. Practic, de mic, de când aveam trei ani, mă tot tăiam la degete cu un briceag tip peşte, cu asta ne jucam, ne jucam în talajul lor cu aşchiile care rămâneau de la secure, cu bucăţi de şiţă, că tata făcea şiţă şi învelea case, iar după ce termina casa de acoperit făcea păsări din astea, el le zicea cuci, dar am aflat după aceea de la un domn director de muzeu că denumirea este binecuvântarea casei şi de aceea se punea pe acoperiş, ca să binecuvânteze casa”, declara Ion Rodoş într-o emisiune televizată. Nea Ion a reprezentat Argeşul, alături de alţi păstrători ai tradiţiilor noastre, la Bruxelles, la Parlamentul European. A străbătut semeţ străzile capitalei Europei, într-un costum popular vechi de aproape 100 de ani, mândru că a reuşit să le arate străinilor o părticică din Nucşoara lui dragă. La expoziţia menită să promoveze cultura, tradiţiile şi potenţialul turistic al Argeşului, Ion Rodoş a adus Cocoşul de munte de Nucşoara, o lucrare emblematică ce a avut numeroase aprecieri.

A intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai lungă lingură de lemn din lume

Meşterul din Nucşoara a intrat în Cartea Recordurilor după ce a confecţionat cea mai mare lingură de lemn din lume. Potrivit argesghid.ro, uriaşa lingură de lemn măsoară 17,79 metri lungime şi 1,50 metri în cel mai lat punct (lungimea căuşului cu braţe) şi a fost realizată în 14 zile de către Ion Rodoş şi fiul acestuia, Gheorghe Rodoş, fiind o adevărată operă de artă, ornată cu motive populare tradiţionale şi cu sigla oraşului Mioveni. Lingura a fost confecţionată din lemnul a doi arbori de tei, primul exemplar de 100 de ani, cu un diametru de 78 centometri, fiind folosit pentru realizarea căuşului, iar cel de-al doilea arbore fiind folosit pentru coada lingurii. Perioada derulării proiectului a fost 22 mai - 5 iunie 2013. Pentru ca riscul deteriorării lemnului să se diminueze, lingura a fost mutată în curtea Muzeului Etnografic „Constantin I. Năstase”. Acolo, lingura a fost montată pe un suport special construit pentru ea, prevăzut cu un acoperiş. „Am sculptat tot ce avem noi frumos în România, m-am inspirat din istorie, din poveşti şi chiar din mitologie, din mitologia geto-dacică. Acum, mai recent, am un proiect în lucru despre daci şi am fost nevoit să studiez, ca să fiu bine informat. Aşa am descoperit cerbul Şarabha, care purta pe coarne pomul vieţii şi pe care l-am sculptat pe lingură. Am o lucrare mai recentă... eu sunt foarte bun prieten cu nenea Ilinca, cu opincarul de la Vâlcea, aşa că l-am sculptat pe o lingură. Asta este din lemn de tei şi am lucrat trei zile la ea. Eu, de obicei, lucrez o zi, o jumătate de zi, depinde de temă, de cât este de încărcată. Am intrat în cartea Recordurilor cu cea mai frumoasă şi cea mai lungă lingură din lume, are aproape 18 metri. India deţinea recordul, cu 12 metri”, susţine Ion Rodoş.

Un nou proiect, inspirat din războaiele daco-romane

Meşterul popular trebuie să termine acum o lucrare amplă, inspirată din războaiele daco-romane. „Este un proiect la care lucrez de peste un an, cu şase linguri... Este un rezumat, de fapt, de pe Columna lui Traian în interpretare proprie. Am ales cele mai importante scene şi momente de pe columnă şi le-am interpretat. De ce a trebuit să le interpretez? Pentru că eu le-am dispus pe verticală pe lingură şi nu am putut să copiez şi atunci a trebuit să compun eu scenele respective, m-am inspirat bineînţeles de pe columnă. Mai am una şi este gata proiectul, e vorba de lingura asta care am desenat-o după ce Decebal se sinucide în momentul în care dacii se predau, îi ia prizonieri. Referitor la acest proiect, nu aş fi reuşit să-l termin, pentru că l-am făcut cu mari sacrificii, e muncă de un an şi ceva, iar în momentul când îţi vine o idee, ţie ca meşter, ţi se pare bună ideea, dar poate celuilalt nu i se pare bună şi atunci mai m-am consultat cu unul, cu altul, însă cel mai mult m-a încurajat doamna Cristina Liberis, care a fost reporter de război şi ştiam că dânsa e în temă, cunoaşte istorie. Anul trecut, eram în tabără cu copiii la Muzeul Satului, din Bucureşti. Aveam moartea lui Decebal sculptată şi i-am arătat-o, iar dânsa a fost foarte încântată”, mărturisea Ion Rodoş. Ama Ivan

 

Google Ad

<script data-ad-client="ca-pub-8980371399763499" async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>

The most visited gambling websites in The UK