Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Lasconi şi miniştrii. „Sunt în contact permanent cu toţi miniştrii USR PLUS, am deschidere peste tot şi mi se răspunde la telefon”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 463

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2021_aprilie_2580_10.jpgÎntreaga zi de vineri, 23 aprilie 2021, a fost consumată de Elena Lasconi la Bucureşti, unde a avut programate discuţii la Ministerul Dezvoltării, la Compania Naţională de Investiţii şi la Parlament. Aici, primăriţa s-a întâlnit cu colegii săi de la USR PLUS, aflaţi în cele mai importante funcţii: viceprim-ministrul Dan Barna, Anca Dragu, preşedintele Senatului, Claudiu Năsui, ministrul Economiei şi Turismului, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, Liviu Mălureanu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Cea mai interesantă temă abordată a constituit-o Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe care Elena Lasconi intenţionează să-l „exploateze” ca sursă de finanţare a parcărilor supraetajate din spatele Clubului ARO şi „Balada” şi pentru creşa de lângă sala de sport a Colegiului „Carol I”. O dorinţă a acesteia împărtăşită nouă este să-i reuşească includerea în acest program a infrastructurii de apă şi canalizare. 

Decât un funcţionar plafonat, mai bine un ONG interesat         

Ce-a făcut la întâlnirea cu miniştrii USR PLUS am aflat de la primarul Câmpulungului, participant la şedinţă, alături de alţi edili din ţară din partea acestei formaţiuni politice. „Am povestit concret despre proiectele noastre şi despre cum să ne ajute. Şi cum am putea să facem modificări legislative. De exemplu, vrem să facem o modificare legislativă, ca să nu mai fie atâta hârţogărie şi atâtea semnături. Să fie valabilă semnătura electronică. Inclusiv pentru a exista semnătura electronică a cetăţeanului. De asemenea, ne-am dori să schimbăm în Codul Administrativ următoarea reglementare privindu-i pe funcţionarii publici, care nu este tocmai corectă. Dacă, într-o instituţie de stat, şeful de departament face o evaluare, care nu are un rezultat bun, este de 1 (punctajele fiind de la 1 la 5), îi scade şi lui evaluarea. Ceea ce este aberant! Practic, legea te încurajează să faci o evaluare bună pentru toţi angajaţii.”, sunt o parte dintre chestiunile discutate în cadrul şedinţei de la Parlament. 

La concursuri, de pildă, primează calitatea de funcţionar public, care, automat, îl face şi specialist, chit că, să zicem, este un ins dezinteresat, pe care nu-l trage burta să facă treabă. „Eu aş vrea să lucrez cu oameni care se implică, cu ONG-uri, care se pun în faţa TIR-urilor, care fac acţiuni şi care sunt pasionaţi. Dar eu nu pot să-i aleg pe aceştia.”, este un lucru de care se plângea însuşi ministrul Ghinea, redat în dialogul cu noi de Elena Lasconi. „Ideea este - a continuat aceasta - să avem o contribuţie şi noi, ca angajator. În momentul în care îţi vine omul la un concurs, să fie doar 20% cerinţe impuse de legislaţie şi 80%, calităţi şi atribute pe care să i le ceri tu. Tu să-i spui ce aptitudini vrei de la el. Inclusiv interviul să aibă greutate.”, sunt alte idei schimbate de părţile dialogului. 

În momentul în care şeful A.N.F.P., Liviu Mălureanu, a punctat ideea de schimbare cu adevărat şi de îndreptare a lucrurilor care nu funcţionează - care sunt problemele, dar şi ce soluţii le-ar putea rezolva -, Lasconi a intervenit: „Eu le-am explicat lor că este uşor să arăţi cu degetul către funcţionarii publici, dar nu le poţi pune ştampila tuturor, pentru că sunt unii care muncesc de le sare sângele pe nas. Este adevărat că majoritatea nu! Majoritatea s-au angajat, pentru că este sigur la stat. Dar trebuie să avem şi soluţiile pentru asta.”      

Trei proiecte ale Câmpulungului se pregătesc sigur pentru P.N.R.R. 

Altă temă foarte importantă abordată la sfârşitul săptămânii a fost Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Elena Lasconi este interesată să afle înainte lucruri care nu sunt bătute în cuie, pentru a avea pregătite nişte proiecte. Sau măcar idei de proiecte, care să se scrie imediat cum devine certitudine maniera de funcţionare a P.N.R.R. „Pe P.N.R.R. vom depune proiectul creşei şi ale celor două parcări, din Vişoi şi de pe Fraţii Goleşti. Pe P.N.R.R. vrem să vedem dacă putem să mergem şi cu apă-canal. Pe această sursă de finanţare, proiectele de succes trebuie să fie de valori mari, de peste 5 milioane de euro, şi trebuie să ai colaborări neapărat cu primării din jur. Apoi să aibă 37% o componentă verde şi 20% componenta de inteligent. M-aş bucura dacă ar merge pe P.N.R.R. proiectul de mobilitate cu autobuze electrice, pe care mi-ar plăcea să-l fac. Nu pentru că ţin să văd autobuze electrice pe Valea Bărbuşii, ci pentru că pot asfalta traseele lor şi pot să fac ce este pe dedesubtul lor. Trebuie să găsesc o soluţie, căci pentru asfalt nu-ţi dă nimeni nimic.”, a continuat aceasta. 

Un Centru Social, finanţat de UE, ia pâinea de la gura Direcţiei de Asistenţă Socială              

O intenţie a guvernanţilor, dacă se ajunge la o gândire comună cu a celor de la Comisia Europeană, este următoarea. „Primarul ştie cel mai bine treburile în comunitate. Atunci, să nu mai dea ei bani pe  programe cum a fost P.O.C.U. - accesat şi de Câmpulung, pentru proiectul cu nevoiaşii -, prin care s-au luat nişte bani degeaba. De la Uniunea Europeană să nu se mai aloce fonduri pentru programe mărunte, ci să le direcţioneze către U.A.T.-uri. Şi U.A.T.-urile să le repartizeze pe ceea ce le trebuie. De exemplu, eu pot să-mi fac un centru social, pe bani europeni. Pe lângă acesta, Direcţia de Asistenţă Socială va avea o activitate foarte „subţire”, nesemnificativă. Oricum, Centrul Social va funcţiona mult mai bine şi va fi mai eficient decât Direcţia de Asistenţă Socială, pentru că vor fi oameni care vor să facă această muncă, pot să le aloci bani, căci sunt europeni, şi pot fi implementate multe programe, cu oameni care fac de drag asta.”, ne-a mai spus Lasconi. 

Programe UE numai pentru defavorizaţi, nu şi pentru tineri 

„Nici acum, nici în urmă cu cinci ani, Comisia Europeană nu s-a îndreptat către tineri.”, este o carenţă ridicată de ministrul Ghinea. „Practic, în momentul de faţă, nu există nimic pentru tineri. Niciun program în care să poţi să prinzi tinerii. Numai defavorizaţii. Şi atunci se va propune să se orienteze către U.A.T.-uri nişte bani pe care Primăria să-i poată să-i folosească în programe pentru tineri, pentru că ei nu apar pe nicăieri. După aceste discuţii, mă voi gândi să am măcar nişte proiecte schiţate.”, susţine şefa Executivului.     

Program anti-mită la instituţiile publice. Mai ales la Spitalul Municipal Câmpulung

Primăriţa ne-a mai spus că ţine foarte mult la un lucru pe care vrea să-l introducă în acest mandat, pentru a face din Câmpulung un exemplu în ţară: un program anti-corupţie în toate instituţiile din oraş, implementat cu fonduri europene. Inclusiv la Spitalul Câmpulung. P.O.C.A. finanţează proiecte de sprijinire a măsurilor referitoare la prevenirea corupţiei la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice locale, titulatura generică a iniţiativei beneficiare de fonduri UE. Şi-atunci să aibă şi Câmpulung unul!, şi-a zis Elena Lasconi, mai cu seamă că sunt de cheltuit banii altora. 

Concluzia zilei îi aparţine interlocutoarei noastre: „Eu sunt în contact permanent cu toţi miniştrii USR-PLUS, am deschidere peste tot şi mi se răspunde le telefon. Dacă vreau să fac nişte lucruri importante care să fie introduse în hotărâri de Guvern, în modificări legislative, în ceva care să ajute Câmpulungul, am cale deschisă.”        

Magda BĂNCESCU

 

Google Ad

<script data-ad-client="ca-pub-8980371399763499" async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>

The most visited gambling websites in The UK