Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Se modernizează încă un tronson din drumul spre Mănăstirea Ciocanu

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1198

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2021_aprilie_2579_14.jpgA fost semnat actul prin care se va moderniza încă o porţiune din drumul de acces spre Mănăstirea Ciocanu, din Bughea de Jos, pentru a asigura o accesibilitate mai bună atât a enoriaşilor, cât şi a turiştilor spre monumentul istoric de interes naţional şi de patrimoniu local. Investiţia va fi finanţată din fonduri europene, dar şi cu cofinanţare a administraţiei locale, valoarea totală fiind de 547.000 de lei.

Încă 511 metri din drumul spre Ciocanu vor fi asfaltaţi

Bucata care se va reabilita are 511 metri, iar platforma drumului, cu o singură bandă, va avea 3 metri. Pe margine vor fi şanţuri betonate pentru preluarea apelor pluviale, plus un zid de protecţie într-o zonă cu izvoare multe, unde, atunci când plouă torenţial, cantitatea mare de apă colectată e posibil să erodeze şoseaua. Derularea proiectului se va face prin asocierea Primăriei Bughea de Jos cu GAL Muscel şi AFIR. Aşa cum ne-a declarat edilul Dorel Tănăsescu, restul de circa 800 de metri, care rămân nereabilitaţi, până la poarta Mănăstirii Ciocanu, cel mai sigur, vor fi amenajaţi prin viitorul program PNDL.

Proiectul a fost depus la GAL Muscel, pe 28 noiembrie 2018, iar, zilele trecute, au fost semnate documentele pentru demararea procedurii de scoatere la licitaţie a lucrării. „Sunt la Piteşti, tot pentru drumul Ciocanu, să vedem cum facem cu constructorul, pentru începerea lucrării. Umblăm peste tot, pe la AFIR, pe la consultant, pentru că abia am semnat al doilea act adiţional şi, săptămâna aceasta, o să lucrăm pentru achiziţie. Poate reuşim până în Sărbători să stabilim prin licitaţie constructorul, iar în luna mai, cel târziu în a doua parte, să începem executarea lucrării. Vor fi făcuţi 511 metri, pentru că nu am avut bani mai mulţi şi ne-am limitat la ei. AFIR a dat 64.000 de euro. Aştept PNDL 3, care va avea două domenii de activitate importante: modernizare drumuri şi apă-canal. Atunci vom prinde şi restul, circa 800 de metri. Spre Mănăstire sunt deja 800 de metri amenajaţi, urmează acum încă 500 şi mai rămân pentru PNDL alţi 800 de metri, de la podul care traversează Valea Ciocanului şi până în cele două curbe, până în curtea Mănăstirii. O să aibă o singură bandă, cu foarte multe locuri de refugiu, ca atunci când se întâlnesc două maşini, una trage pe dreapta în refugiu şi continuă după aceea, depinde pe ce sens este. Va avea şanţuri betonate, care, din cauză că e îngust drumul, nu vor fi carosabile. Proiectul mai prevede un zid de protecţie, pentru că într-o anumită zonă, Valea Bisericii, este foarte aproape de drum şi erodează tot timpul când sunt ploi torenţiale, este suprafaţa de captare foarte mare a apei pluviale şi am avut surprize când drumul a fost puţin pus în pericol. Am avut marea surpriza ca astăzi (nr. miercuri, 21 aprilie) să aflu că, cu noile proiecte, ne trimit la Ploieşti, nu la Târgovişte, cum era până acum. Ar fi prea aglomeraţi cei de la Târgovişte şi pe noi din jurul Câmpulungului, din Muscel, ne-au repartizat la Ploieşti. Maşina ştie drumul mai bine decât mine: Câmpulung - Piteşti - Găeşti - Târgovişte - Câmpulung, acum prelungesc drumul şi până la Ploieşti. Ce mai sunt încă 50 de kilometri de la Târgovişte până la Ploieşti!”, ne-a declarat primarul de la Bughea de Jos, Dorel Tănăsescu.

La iniţiativa Arhiepiscopului Calinic, s-a construit o biserică nouă la Mănăstirea Ciocanu

Situată la circa 8 kilometri vest de Câmpulung, în comuna Bughea de Jos, Mănăstirea Ciocanu datează din secolul al XVI-lea, fiind întemeiată de nişte săteni pioşi din satul Malu. A ars în mai multe rânduri. A fost reparată în 1600, când devine schit de călugăriţe, iar în 1610 redevine schit de călugări. Aşezământul este pomenit în trei hrisoave din anii 1677, 1776 şi 1827. În urma cutremurului din 1802, biserica s-a dărâmat şi a fost refăcută în anul 1825, de cuviosul Neofit şi de Mihai Radovici. În anul 1932, Patriarhul Miron Cristea a renovat aşezământul. Actuala bisericuţă din lemn are altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Naosul şi pronaosul formează un singur spaţiu. Are o turlă pe altar şi alta pe naos. Până în 1990, la schit au fost călugări, care au slujit inclusiv în perioada 1960-1990. După 1990 a fost populat cu călugăriţe şi din 1992 are rang de mănăstire, iar din 1997 este din nou mănăstire de călugări. Biserica veche a mănăstirii este construită din bârne de stejar, pe temelie de piatră şi acoperită cu tablă zincată. Are o formă arhitecturală simplă, de corabie, de 13 metri lungime şi 4 metri lăţime. Cu două mici turle din lemn şi cu un pridvor care se sprijină pe două coloane firave din lemn, este împodobită în exterior cu picturi realizate în manieră populară ce datează din secolul XIX (frescă în pridvor şi tempera în exterior). Altarul, de formă semicirculară, completat de o catapeteasmă din lemn sculptat, ne dezvăluie formula unei biserici specifice aşezămintelor monahale retrase care puneau accent pe trăsătura isihistă a vieţii călugăreşti şi pe rugăciune.

La iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, în anul 1994 s-a aşezat crucea şi s-a sfinţit locul pentru construirea unei noi biserici, slujba arhierească fiind săvârşită chiar de Înaltpreasfinţia Sa, în calitate de ctitor al lăcaşului de cult. În acelaşi an s-a turnat temelia, însă lucrările au stagnat din pricina lipsei fondurilor financiare. Lucrările de construcţie au fost reluate în anul 1999, sub îndrumarea directă a părintelui arhidiacon Caliopie Ichim. Cu eforturi materiale şi financiare deosebite, cu greutăţi mari în transportarea materialelor de construcţie pe un drum dificil şi forestier, în anul 2001 biserica era acoperită şi tencuită, fiind astfel pregătită pentru pictură. În anul 2008 încep lucrările de zugrăvire (pictare) a pereţilor bisericii, cu un registru iconografic specific erminiei bizantine, cu sfinţi aparţinând ortodoxiei româneşti, din care se detaşează atât de sugestiv Sfinţi Martiri Brâncoveni, reuşindu-se să se dăruiască poienii Muscelului o perlă duhovnicească şi Muscelului încă un altar de închinăciune către Domnul nostru Iisus Hristos. Biserica nouă a mănăstirii are o formă treflată, cu pronaosul în formă de navă şi naosul cu abside, precum şi o turlă zveltă, care oferă armonie şi echilibru lăcaşului. O catapeteasmă executată din lemn întregeşte splendoarea bisericii, împreună cu o pictură artistic şi frumos realizată. Isabela FILIP

Google Ad

<script data-ad-client="ca-pub-8980371399763499" async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>

The most visited gambling websites in The UK