Nici nu s-a pronunţat bine Curtea de Apel Piteşti în procesul prin care a fost blocat planul Primăriei de a accesa o finanţare europeană pentru un sistem de monitorizare video performant, căci s-a trezit altă persoană să atace aceeaşi intenţie de investiţie. Pe 28 martie 2024, municipalitatea a câştigat litigiul declanşat de Gheorghe Mîzgaciu, care, timp de un an şi jumătate, cât a ţinut acţiunea în instanţă, a împiedicat administraţia câmpulungeană să depună un proiect cu fonduri nerambursabile, pentru a dota municipiul cu cele mai bune camere video. La două săptămâni după victoria înregistrată de autorităţile locale la Curtea de Apel Piteşti, care a soluţionat definitiv plângerea lui Mîzgaciu, dând dreptate Consiliului Local, la Primărie a ajuns acţiunea unei cetăţene din Bucureşti, deranjată de investiţia în sistem de supraveghere video de la Câmpulung! Frământările bucureştencei – o pensionară de drept, judecând după anul naşterii – au luat forma unei plângeri prealabile, prin care aceasta a cerut Consiliului Local să revoce sau să anuleze hotărârea din vara anului 2022 referitoare la studiul de fezabilitate, devizul general şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului „Sistem de supraveghere video şi dispecerat în municipiul Câmpulung”.
- Primăria Câmpulung are, din 28 martie 2024, o hotărâre definitivă favorabilă în aceeaşi speţă
Din anul 2022, intenţia Executivului câmpulungean de a înainta o cerere de finanţare unui program european, pentru a pune la punct o nevoie a municipiului, este împiedicată de acţiunile unor justiţiari apăruţi cu duiumul în acest mandat. Gheorghe Mîzgaciu a pierdut la Curtea de Apel Piteşti procesul având ca miză desfiinţarea hotărârii referitoare la documentaţia privind camerele de supraveghere. Documentaţie pe care municipalitatea voia s-o înainteze unui for finanţator, pentru a obţine bani europeni, cu care să implementeze investiţia menită să reducă numărul infracţiunilor şi al contravenţiilor.
Pe 28 martie 2024, Curtea de Apel Piteşti a pronunţat un verdict favorabil municipalităţii. Instanţa superioară a casat sentinţa Tribunalului din 28 aprilie 2023 şi, în rejudecare, a respins cererea lui Mîzgaciu, obligat la cheltuieli de judecată de 4.200 lei către Municipiul Câmpulung. Mîzgaciu urmărea să obţină anularea celor două hotărâri: HCL nr.149/30.06.2022 şi HCL nr.184/31.08.2022. Prima are ca obiect aprobarea documentaţiei întocmite de firma de proiectare Silva Sistems IT & Security Solutions SRL, din Constanţa, din care a reieşit o valoare totală a investiţiei de 15.487.171,70 lei, din care construcţii + montaj, 3.426.010 lei. Cifre valabile în vara anului 2022, care, cu siguranţă, trebuie actualizate în momentul în care Primăria va fi lăsată în pace să deruleze proiectul. Prin a doua hotărâre atacată de Mîzgaciu, Consiliul Local îi respinsese plângerea prealabilă împotriva HCL nr.149 din 30 iunie 2022.
- Altă pierdere de timp, de data aceasta, din cauza unei bucureştence care vrea anulată hotărârea de la Câmpulung
Am reluat pe scurt litigiul cu Gheorghe Mîzgaciu în speţa camerelor video, pentru ca cititorii să înţeleagă că exact aceeaşi procedură, care presupune timp irosit pentru Primărie, se pregăteşte în prezent, prin plângerea prealabilă iniţiată pe 15 aprilie 2024 de Rodica Dureci. Înainte să dea în judecată Consiliul Local, pentru anularea hotărârii contestate şi de Mîzgaciu, care a pierdut în instanţă, această femeie din Bucureşti s-a adresat forului legislativ al Câmpulungului cu o solicitare – plângere prealabilă -, cerându-i: „Să revocaţi/anulaţi HCL nr.149/30.06.2022, împreună cu anexele 1, 2 şi 3 la această hotărâre, a anexelor reprezentate de studiului de fezabilitate, devizul general şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Sistem de supraveghere video şi dispecerat în Municipiul Câmpulung”.
Nimic altceva decât pierdere de timp, de vreme ce Curtea de Apel Piteşti tocmai a soluţionat o acţiune identică, intenţia fiind, cel mai probabil, împiedicarea Primăriei să acceseze finanţarea necesară. Demersul Rodicăi Dureci este o acţiune cu miză moartă, consecinţa urmărită fiind aceea de a ţine pe loc investiţia Câmpulungului.
Aceasta susţine că s-a sesizat după ce a aflat din presă, în cursul lunii aprilie 2024, despre intenţia municipalităţii legată de sistemul de supraveghere video. De ce susţine aceasta că a aflat din presă? Pentru că a depăşit cu aproape un an termenul în care putea contesta hotărârea care nu-i convine. Aşadar, cu o întârziere de zece luni, a încropit o plângere prealabilă din al cărei conţinut n-am înţeles cum o afectează pe femeia din Bucureşti montarea camerelor performante la Câmpulung. Aceasta se leagă inclusiv de valoarea investiţiei, pe care autorităţile n-au avut niciodată de gând s-o suporte din bugetul local, care nu-şi permite asemenea costuri. Investiţia, după cum am punctat în fiecare relatare, se va realiza doar dacă vor fi obţinuţi bani europeni. Bani pe care Primăria îi va rata, dacă este târâtă la nesfârşit prin procese inutile, cum este cel despre care bănuim că se pregăteşte.
- Primăria şi Consiliul Local: Ceea ce cere Rodica Dureci a fost tranşat definitiv de către instanţa de judecată
În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local din 25 aprilie 2024, a fost supus atenţiei aleşilor răspunsul pregătit pentru a-i fi înaintat petentei. Răspuns potrivit căruia „autoritatea publică emitentă nu poate proceda la revocarea actului şi nici nu poate să-l anuleze”. În primul rând, nu poate, pentru că a trecut prea mult timp de la data emiterii hotărârii şi anume 22 de luni. Aproape doi ani fără două luni. Or Legea 554/2004 a contenciosului administrativ prevede că „acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului”.
Hotărârea pe care Rodica Dureci o vrea anulată/revocată „a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice, astfel încât aceasta nu mai poate fi revocată, desfiinţarea sa (prin anulare sau constatarea nulităţii absolute) fiind apanajul exclusiv al instanţei de contencios administrativ.”, precizează autorităţile locale.
Răspunsul Primăriei şi al Consiliului Local face referire la acţiunea lui Gheorghe Mîzgaciu, cu acelaşi obiect, care a fost soluţionată definitiv, prin menţinerea ca legală a hotărârii. Motivele de nelegalitate invocate în cererea de judecată de Mîzgaciu sunt aceleaşi din plângerea prealabilă a Rodicăi Dureci: „lipsa analizelor de risc la securitatea fizică; inexistenţa proiectelor tehnice întocmite de personal autorizat şi avizate de Poliţie; investiţia este absolut ineficientă, nu îşi atinge scopul declarat de „asigurare a securităţii cetăţenilor”; sunt încălcate flagrant principiile de bază ale Regulamentului UE 2016/679.”
„Analiza legalităţii Hotărârii Consiliului Local de către instanţa de contencios administrativ a vizat tocmai motivele de presupusă nelegalitate pe care vă fundamentaţi plângerea prealabilă, aceasta statuând cu putere de lucru judecat asupra netemeiniciei acestor aspecte. Argumentele de fapt invocate în plângere sunt tocmai cele avute în vedere, cele pe care s-a bazat instanţa atunci când a luat hotărârea, iar motivele de drept sunt întocmai ca cele invocate în faţa instanţei şi cele analizate de aceasta. Prin urmare, elementele invocate de dumneavoastră nu sunt în măsură a înlătura opozabilitatea efectelor hotărârii faţă de dumneavoastră, ele fiind tocmai cele care au fost avute în vedere de instanţă la pronunţarea hotărârii, nefiind elemente noi de fapt, pe care instanţa să nu le fi avut în vedere, şi nici construcţii juridice noi, care să conducă la o altă concluzie. Pentru aceste considerente, revocarea actului nu mai este posibilă la acest moment, iar chestiunea legalităţii hotărârii prin prisma motivelor invocate a fost tranşată de instanţa de contencios administrativ.”, este un fragment al răspunsului trimis de administraţia publică Rodicăi Dureci.