Pe 30 aprilie 2024, primăriţa Elena Lasconi, ca reprezentant al municipiului Câmpulung, şi omul de afaceri Marcel Proca, patronul firmei Tiparg SA, au semnat contractul privitor la achiziţia aripii private din Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Preţul tranzacţiei s-a cifrat la 1.050.000 lei. Tranzacţia administraţiei publice câmpulungene cu Tiparg SA trebuia să aibă loc în toamna anului 2022, însă notarul a constatat că nu erau în ordine documentele vânzătorului. 2023 a fost an de pauză în relaţia dintre părţi, deoarece Primăria n-a mai prevăzut în bugetul local suma necesară achitării preţului. În 2024, tăindu-se alocările altor investiţii, a fost asigurată valoarea rezultată din negocieri şi, astfel, la 31 de ani distanţă de când Primăria a înstrăinat o parte din clădire, aceasta a redevenit a Câmpulungului.
- De mai bine de 21 de ani, clădirea este predată Ministerului Culturii
Au trecut 21 de ani de când Ministerului Culturii şi instituţiei sale din subordine, Oficiul Naţional al Monumentelor, la acel moment, li s-a predat clădirea Palatului Culturii – Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Şi de atunci la minister a rămas, mai exact, la Institutul Naţional Patrimoniului, fostul Oficiu Naţional al Monumentelor, care deţine dreptul de administrare a monumentului istoric. Renovarea Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” reprezintă alt rateu al Primăriei Câmpulung, consumat între 2002, data semnării contractului de reabilitare a imobilului, şi 2010, data oficială a opririi şantierului. Asta deşi renovarea trebuia să dureze maximum 18 luni. În decursul a şapte ani, s-a executat cam o treime din investiţie, la un preţ dublu celui care acoperea reabilitarea întregii clădiri.
Faptul pozitiv petrecut astăzi, 30 aprilie 2024, întregirea proprietăţii municipalităţii asupra Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, era condiţia celor de la Institutul Naţional al Patrimoniului de a relua demersul de reabilitare. Ne vine greu a crede că INP are de gând să se comporte cu seriozitate în relaţia cu Câmpulungul, după 21 de ani de bătaie de joc la adresa monumentului emblematic al municipiului. Primăria, însă, este dispusă să-i acorde o a doua şansă, de vreme ce nu are cu ce s-o repare. Şi este de reparat, după cum a lăsat să se înţeleagă city-managerul Ioana Marcu, şi ceea ce s-a lucrat până în momentul sistării intervenţiilor, în urmă cu 14 ani. „Au furat parchetul, au furat tâmplărie, cineva a gândit să pună rigips şi led-uri peste decoraţiunile pereţilor. După ce vom deţine clădirea în integralitate, vom vedea în ce măsură vom putea negocia cu Institutul Naţional al Patrimoniului să finalizeze lucrările.”, spunea Ioana Marcu, deşi acolo nu este de finalizat, ci de început cam… cu începutul. „Au vrut să ne-o dea, dar noi nu am luat-o înapoi, pentru că acolo s-a întâmplat ceva necurat. Ei au în contabilitate încărcate lucrări de o valoare foarte mare şi noi ar trebui să preluăm această valoare de inventar în contabilitatea noastră. Din ce am vorbit cu cei de la Institutul Naţional al Patrimoniului, doi ani la rând, în 2021 şi 2022, mi-au spus foarte clar că trebuie întregită proprietatea.”, a precizat Ioana Marcu.
- În ’73, Întreprinderea Poligrafică Argeş a obţinut parterul clădirii. În ’93, a devenit proprietara lui
Proprietatea a fost întregită, acum aşteptăm fapte din partea Institutului Naţional al Patrimoniului. Mai spunem că cei 210.000 euro acoperă valoarea imobilului compus din:
-clădirea industrială cu destinaţia de „tipografie”, având suprafaţa utilă de 279,44 mp, formată din hol de 13,85 mp, hol de 41,41 mp, hol de 26,24 mp, culegere mecanică de 27,03 mp, culegere manuală de 38,54 mp, secţie maşini în suprafaţă de 61,25 mp, legătorie în suprafaţă de 24,82 mp, birou de 18,28 mp, hol de 23,58 mp, magazie de 30,48 mp şi scări de 6,47 mp, teren aferent clădirii, respectiv suprafaţa indiviză de 200,27 mp din totalul suprafeţei de 400,54 mp şi teren aferent clădirii, respectiv suprafaţa exclusivă de 6,47 mp;
-depozit şi WC având suprafaţa utilă de 31,61 mp şi suprafaţa construită de 57,83 mp, terenul aferent clădirii descrise, respectiv suprafaţa indiviză de 28,91 mp, teren curţi-construcţii, din totalul suprafeţei de 57,83 mp, şi terenul aferent clădirii, respectiv suprafaţa exclusivă de 4,31 mp teren, curţi-construcţii.
Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” a fost construită în anul 1907, prin subscripţie publică, şi a fost sediul Primăriei, până în anul 1968 când, după o nouă împărţire administrativ-teritorială, aceasta a devenit sediul Casei de Cultură. Prin Decizia nr.62/27.02.1973, a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al judeţului Argeş, s-a transmis o parte din parterul imobilului Întreprinderii Poligrafice Argeş.
Beneficiind de prevederile Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor de stat în unităţi comerciale şi regii autonome, aceasta a întocmit documentaţia pentru obţinerea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, din 7 decembrie 1993, în care a fost inclus şi parterul monumentului istoric.
În răstimpul care s-a scurs din anul 2000, zona de tipografie a rămas în continuare în proprietatea privată a SC Tiparg SA.
Casa de Cultură Câmpulung este încadrată în lista monumentelor istorice din 2015, sub denumirea Clădirea Primăriei, azi, Palatul Culturii – municipiul Câmpulung. Ea este înscrisă şi în Inventarul bunurilor care aparţin domeniul public al municipiului Câmpulung, însuşit de Consiliul Local prin Hotărârea nr.72/23.09.1999.