Pe 9 ianuarie 2024, compania Landmark Management, proprietara fostei platforme industriale ARO, a deschis o acţiune la Tribunalul Bucureşti împotriva Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca reprezentant al instituţiilor din subordine: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş. Miza o constituie deşeurile abandonate de firma moldoveanului Vasile Tofan în hala incendiată pe 2 octombrie 2013. Patronul era obligat să degajeze spaţiul degradat de otrăvurile care, în cei zece ani trecuţi de la incidentul de mediu, s-au tot scurs din recipientele corodate şi s-au evaporat în atmosferă, însă, ca să scape de datorii şi de măsurile impuse de Agenţia de Mediu, şi-a băgat firma în insolvenţă. La mai bine de zece ani distanţă de momentul „neutralizării” miilor de tone de reziduuri periculoase printr-un incendiu suspect, pus în cârca unui angajat neglijent, societatea deţinătoare a bunurilor fostei Uzine ARO s-a adresat instanţei, pentru a obliga Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş să preia cele 1.572,31 tone de deşeuri lăsate la Câmpulung de firma din Iaşi, Global Eco Center. În această săptămână, Primăria Câmpulung, de fapt Municipiul Câmpulung, a formulat o cerere de intervenţie accesorie, scopul fiind acelaşi: scoaterea din Câmpulung a cantităţii rămase pe platformă, obligaţie ce revine instituţiei de mediu din teritoriu.
- Primăria cere daune de 5.000 euro pe lună de întârziere dacă Agenţia de Mediu nu ridică deşeurile de la ARO
În esenţă, demersul administraţiei publice câmpulungene constă în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin care Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş să-i fie impusă obligaţia ce le revenea firmei Global Eco Center şi patronului Vasile Tofan. Iar, în cazul în care APM Argeş nu se va conforma măsurii de a prelua cele 1.572,31 tone de deşeuri, să achite daune de 5.000 de euro pentru fiecare lună de întârziere.
„Reclamanta – societatea Landmark Management SRL – arată că deşeurile aflate pe platforma ARO sunt depozitate ca urmare a activităţii infracţionale a societăţii Global Eco Center. Şi că, prin Decizia Penală nr.588 din 4 iulie 2022, în Dosarul nr.2281/216/2020, Curtea de Apel Piteşti a statuat că se impune luarea unor măsuri urgente de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş în vederea evacuării deşeurilor, pentru a preîntâmpina producerea de daune ireversibile asupra mediului şi calităţii vieţii cetăţenilor.”, redăm un fragment din acţiunea municipalităţii.
- „Această instituţie – APM Argeş – nu a făcut niciun demers ca să elibereze zona de deşeuri periculoase”
Autoarele solicitării înaintate Tribunalului Bucureşti – primarul Elena Lasconi, secretarul Ramona Simion şi consilierul juridic Alexandra Ioniţă – punctează în conţinutul documentului iminenţa apariţiei unui dezastru ecologic. „Hala în care sunt depozitate recipientele conţinând deşeuri este într-o avansată stare de degradare, facilitând pătrunderea apei şi a vântului în locul de depozitare a deşeurilor. Suporturile de lemn pe care au fost aşezate recipientele, precum şi recipientele înseşi s-au alterat considerabil, existând, în orice moment, un pericol iminent de a se produce o contaminare a aerului şi solului, ceea ce va afecta zeci de mii de persoane. De asemenea, există pericolul iminent de a se produce o nouă explozie (pe 2 octombrie 2013 a avut loc o astfel de explozie soldată cu rănirea mai multor persoane).”
De mai mult timp, Global Eco Center şi-a încetat activitatea la Câmpulung, abandonând în hala distrusă de foc sutele de tone de reziduuri colectate de la generatori de deşeuri, respectiv poluatori din ţară. „Din acel moment, întreaga responsabilitate legală privind neutralizarea deşeurilor a fost preluată de către APM Argeş, întrucât spaţiul nu mai corespunde tehnic, iar Global Eco Center nu mai deţine licenţă de mediu. Ba mai mult, este în procedura falimentului. În toată această perioadă, această instituţie nu a făcut niciun demers ca să elibereze zona de deşeuri periculoase, cu toate că atribuţiile sale reies atât din lege, cât şi din hotărârile judecătoreşti.”, continuă acţiunea Primăriei Câmpulung.
- „Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş nu a luat niciun fel de măsuri, deşeurile fiind lăsate în continuare într-un spaţiu fără autorizaţie, în condiţii deplorabile, fiind un pericol real pentru cetăţenii oraşului”
În conţinutul deciziei penale a Curţii de Apel Piteşti, din vara anului 2022, instanţa superioară a stabilit că „se impune luarea unor măsuri urgente de către Ministerul Mediului – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, în vederea evacuării deşeurilor abandonate pe fosta platformă ARO, pentru a nu se produce daune ireversibile asupra mediului şi asupra vieţii cetăţenilor.”
Acestui argument, iniţiatoarele acţiunii au adăugat şi pretenţiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş în procesul penal tranşat în urmă cu patru ani de Judecătoria Curtea de Argeş, când instituţia de mediu s-a constituit parte civilă cu suma de 2 milioane de lei. „Este evident că APM Argeş are obligaţia de a evacua zona pe care sunt tone de deşeuri abandonate, întrucât chiar aceştia şi-au asumat prin constituirea ca parte civilă.”, se precizează în acţiunea Primăriei.
Alte argumente pe care se întemeiază cererea autorităţilor câmpulungene sunt extrase din Ordonanţa de Urgenţă nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului. La articolul 11, ordonanţa prevede că: „În orice moment, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului are posibilitatea exercitării următoarelor atribuţii: d) să ia măsurile preventive necesare.” Iar la articolul 15: „În orice moment, conducătorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului are posibilitatea exercitării următoarelor atribuţii: e) să ia măsurile reparatorii necesare.”
„Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş nu a luat niciun fel de măsuri, deşeurile fiind lăsate în continuare într-un spaţiu fără autorizaţie, în condiţii deplorabile, fiind un pericol real pentru cetăţenii oraşului. Distanţa faţă de zona de locuit este mică şi, astfel, în cazul unui accident ecologic, care pare tot mai posibil, va fi afectată întreaga comunitate.” „Această acţiune rezultă clar din lege – continuă documentul -, întrucât nicio altă autoritate sau societate nu are dreptul de a acţiona şi muta deşeurile din acel loc.”
Autorităţile câmpulungene informează instanţa bucureşteană că iniţiativa prezentată nu este singura întreprinsă. „În decursul ultimilor ani, am încercat, pe mai multe căi, evacuarea zonei, însă s-a reuşit într-o proporţie infimă. La începutul anului 2021, am iniţiat discuţii atât cu reprezentanţi ai autorităţilor abilitate în domeniul protecţiei mediului (Garda Naţională de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, Ministerul Mediului, cât şi cu toţi producătorii de deşeuri cunoscuţi, demers rămas steril, în urma întâlnirii organizate la invitaţia noastră nefiind întreprinse demersuri efective de eliminare a deşeurilor. Deşi mulţi dintre producători şi-au exprimat intenţia de preluare a deşeurilor generate, preluarea propriu-zisă nu a reuşit decât într-o măsură neînsemnată, acţiunile lor fiind paralizate şi de însuşi operatorul Global Eco Center, din a cărui activitate infracţională a rezultat depozitarea nelegală a acestei cantităţi uriaşe de deşeuri.”, se precizează în cererea municipalităţii.
Demersurile Primăriei Câmpulung nu au fost sprijinite de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, „cu toate că avea obligaţia de a întreprinde procedurile de eliberare şi neutralizare a deşeurilor”.