Foto: Fotografia realizată de Eduard Constantinescu a fost publicată în ziarul “Universul”, ediţia din 18 mai 1934
La o săptămână distanţă de cumplitul incendiu care a distrus o parte a Şubeştiului, în urmă cu 90 de ani, Regele Carol al II-lea a venit la Câmpulung cu ajutoare în bani pentru oamenii rămaşi pe drumuri. Ziarele vremii au aşezat pe prima pagină relatările despre deplasarea Majestăţii Sale în oraşul nostru, unde a vizitat zonele afectate de focul mistuitor, care a ars încontinuu 37 de ore, din 8 mai, până pe 10 mai 1934! Potrivit documentelor vremii, vâlvătaia a izbucnit de la bucătăria elevilor de la Seminarul Orfanilor de Război „Patriarhul Miron” din incinta Mănăstirii „Negru Vodă” şi s-a întins în cartierul Şubeşti, din cauza bucăţilor de şiţă aprinsă, împrăştiate de vânt, până la aproape un kilometru depărtare.
Regele a dedicat câteva ore deplasării la Câmpulung, mergând pe teren ca să se convingă de amploarea pagubelor. Majestatea Sa n-a venit doar ca să vadă, ci să şi ajute, donând bani câmpulungenilor ale căror case au fost arse. Zeci de gospodării de pe străzile Pictor Negulici, Negru Vodă, Alexandru Voevod, Maior Giurescu, Elena Doamna şi Ana Doamna au fost incendiate. Au avut de suferit Biserica Şubeşti şi Mănăstirea „Negru Vodă”, fiind distruse stăreţia cu muzeul în care se găseau cărţi şi obiecte vechi, chiliile şi partea de sus a turnului clopotniţei. A fost afectată şi o parte a Liceului „Dinicu Golescu”.
Presa naţională a acordat atenţie incendiului de la Câmpulung, fiind prezentată pe larg desfăşurarea intervenţiei de salvare şi distrugerile însemnate suferite de oraş. Pompierii din Câmpulung au fost ajutaţi de colegi de la Piteşti şi Bucureşti.
Mărturie a sosirii lui Carol al II-lea la Câmpulung, în afara scrierilor, este şi o fotografie realizată de Eduard Constantinescu, în care Regele apare discutând cu un bătrân din cartierul Şubeşti, reprezentantul năpăstuiţilor care, prin intermediul lui, i-au înaintat distinsului musafir o plângere.
- Câmpulungenii care au avut cel mai mult de suferit au primit între 5.000 şi 10.000 lei din caseta personală a Regelui
În ediţia din 16 mai 1934, „Universul” acorda spaţiu central, pe prima pagină, articolului care prezenta evenimentul consumat cu o zi înainte. „Vizita inopinată a M.S. Regelui la Câmpulung-Muscel”. Datorită amănuntelor importante pentru istoria Câmpulungului, consemnate în urmă cu nouă decenii, ne-am gândit să vă prezentăm acest moment deosebit: un rege a venit în oraş după producerea unei nenorociri, gest nespecific conducătorilor ţării după revoluţie, care ne-au tratat cu un dezinteres decepţionant.
Foto: Fotografie realizată de Nicolae Th. Ştefănescu. Mănăstirea “Negru Vodă”, după incendiul din 8-10 mai 1934
„Câmpulung, 15 mai. Astăzi, pe la ora 11.30, autorităţile au fost anunţate din comuna Livezeni că M.S. Regele se află în drum spre Câmpulung. După o aşteptare ce se prelungea, M.S. Regele şi-a făcut apariţia pe la ora 1.15, într-o maşină pe care o conducea personal, având alături pe mareşalul palatului, d. general Ilasievici. Populaţia, care, între timp, aflase de vizita Suveranului, se masase în apropierea Mănăstirii „Negru Vodă”. M.S. Regele, însă, a trecut pe lângă mănăstire fără să oprească, traversând oraşul în uralele entuziaste ale mulţimii, în special, ale elevilor care tocmai ieşiseră de la şcoală.
În cartierul sinistraţilor
M.S. Relege s-a oprit la Palatul Administrativ (n.r. actuala clădire a Primăriei Câmpulung), unde a fost primit de d. N. Nicolau, prefectul judeţului. Luându-l alături în maşină, M. Sa s-a îndreptat către cartierul mănăstirii, distrus, acum câteva zile, de foc, unde a fost întâmpinat de domnii col. Gr. Grecescu, preşedintele Orfelinatului „Dragoslavele”, G. Isbăşoiu, primarul oraşului, col. Ţuţuianu, comandantul Garnizoanei, ieromonahul Miron (n.r. unele ziare scriu „preotul Gh. Stroian”), egumenul mănăstirii, şi chestor I. Bănăţeanu.
M.S. Regele a vizitat în amănunţime ruinele orfelinatului, ale muzeului de antichităţi, mănăstirea, paraclisul, interesându-se de aproape de pagubele suferite şi de valoarea istorică a fiecărui monument în parte. Suveranul, însoţit de domnii mareşal Ilasievici, col. aghiotant Râmniceanu (n.r. adjutant regal), inspector Antohie (n.r. şeful Poliţiei Palatului), precum şi de autorităţile locale, a vizitat apoi pe jos, în uralele mulţimii, cartierul Şubeşti. Aici, M.S. Regele a fost întâmpinat de sinistraţi, în numele cărora d. C. Subţirelu i-a înmânat o plângere.
Suveranul a felicitat un elev
Foto: Fotografie realizată de Nicolae Th. Ştefănescu. Biserica Şubeşti, după incendiul din 8-10 mai 1934
A vizitat apoi Biserica Şubeşti, unde d. inginer Sachelarie (n.r. arhitectul Sachelarie) a expus însemnătatea istorică a acestei biserici care posedă cea mai frumoasă catapeteasmă din ţară şi care n-a scăpat de mistuirea flăcărilor decât datorită eroismului elevilor de la Liceul „Dinicu Golescu”, în frunte cu Arnăuţoiu Ion (elev în clasa a VI-a), pe care M.S. Regele a ţinut să-l cunoască şi să-l felicite.
Suveranul a rămas profund impresionat de calda şi spontana manifestare de simpatie cu care populaţia Câmpulungului l-a înconjurat tot timpul. Cu maşina, M. Sa a plecat apoi prin oraş. Pe tot parcursul a fost ovaţionat de populaţia ieşită în întâmpinare.
O demonstraţie a pompierilor în faţa Majestăţii Sale
M.S. Regele a oprit în Piaţa Primăriei, unde se află situat şi postul de pompieri. Aici s-a apropiat de santinelă şi a ordonat să se sune alarma. Într-o clipă, pompierii au fost la datorie cu cele câteva sacale şi pompa primitivă, plecând în faţa Suveranului într-o demonstraţie de care M. Sa a rămas impresionat.
Conferinţa de la Prefectura Judeţului
De aici, M. Sa a plecat la Prefectură, unde a rămas mai mult de o oră, admirând frumosul Palat Administrativ al judeţului. În sala festivă. M.S. Regele s-a întreţinut cu şefii de autorităţi, interesându-se de aproape de bugetul comunei, de starea sanitară a oraşului, de chestiunea apei şi pompierilor şi a drumurilor.
Suveranul împarte ajutoare
M. Sa a cerut apoi să i se prezinte o listă a sinistraţilor, dând din caseta personală ajutoare de câte 5 şi 10 mii lei celor mai greu încercaţi.
Suveranul s-a interesat de situaţia câmpurilor. A discutat despre inaugurarea Mausoleului eroilor de la Pravăţ, Mateiaş, Monumentul Eroilor şi alte chestiuni, după care, spre ora 4 d. a. (n.r. după amiaza), a părăsit oraşul spre a se înapoia la Bucureşti.
Manifestaţia populaţiei
La ieşirea din Palatul Administrativ, mulţimea i-a făcut o nouă şi caldă manifestare de simpatie, iar d. Ion Staicu, editor din localitate, a înmânat M. Sale monografia Câmpulungului, lucrarea răposatului academician Rădulescu Codin.
Întârzierea sosirii M. Sale la Câmpulung se datoreşte faptului că Suveranul s-a oprit la Mihăeşti o oră şi jumătate, unde a luat, împreună cu suita, o masă câmpenească, pe iarbă verde, în poiana Parcului „Regele Carol I”.
- Regele a cerut să fie informat când se încheie construcţia Mausoleului Mateiaş, pentru a veni la inaugurare
Foto: Fotografie realizată de Flaminiu Mârtzu; colecţia personală a prof. Cristina Nicula. Turnul Mănăstirii “Negru Vodă”, rămas fără clopotniţa prăbuşită în timpul incendiului
Aceleaşi informaţii erau transmise şi de „Adevărul” („Adeverul”, după ortografia vremii), tot în ediţia din 16 mai 1934, semn că a existat o comunicare a Palatului către presa centrală. Jurnaliştii acestei publicaţii scriau şi ei despre prânzul luat de rege în pădurea de la Mihăeşti, împreună cu însoţitorii săi, apoi despre opririle Majestăţii Sale în punctele enumerate: Palatul Administrativ, unde a fost întâmpinat de prefectul Nicu Nicolau, care l-a însoţit în timpul vizitei la Mănăstirea „Negru Vodă”, cartierul Şubeşti, Biserica Şubeşti, postul de pompieri. Şi „Adevărul” menţionează cele două nume, al reprezentantului sinistraţilor, C. Subţirelu, şi al elevului Ion Arnăuţoiu, de la „Dinicu Golescu”, cel care, împreună cu colegii săi, a salvat din „ghearele focului” Biserica Şubeşti, o construcţie cu statut de monument istoric.
După oprirea la postul de pompieri, „reîntorcându-se spre Prefectură, Suveranul a întâlnit trupele Regimentului 30 Dorobanţi, care se înapoiau de pe câmpul de instrucţie. Suveranul a rămas impresionat de ţinuta frumoasă a trupelor.” Punctul final l-a constituit dialogul de la Palatul Administrativ. Printre altele, „Suveranul s-a interesat de stadiul lucrărilor mausoleului în construcţie, precum şi de situaţia agricolă din judeţ. Regele a cerut domnului prefect Nicu Nicolau să fie anunţat atunci când se va termina mausoleul spre a veni la inaugurare.”
- A contribuit cu bani şi Guvernul. Ministrul de Finanţe Victor Slăvescu a venit cu ajutoare în valoare de 2,5 milioane lei
Locul incendiului a fost vizitat, pe rând, şi de preşedinţii celor două partide tradiţionale, Ion Mihalache, şeful Partidului Naţional-Ţărănesc, şi Dinu Brătianu, şeful Partidului Liberal. Încă din 10 mai 1934, când s-a reuşit lichidarea focului, Dinu Brătianu a anunţat un prim ajutor de 500.000 lei din partea Guvernului şi a contribuit personal cu 50.000 lei.
„Autorităţile au fost încunoştinţate că Guvernul va sprijini opera de reconstrucţie a cartierului distrus, prin crearea unor locuinţe-tip. Un comitet de ajutorare va fi înfiinţat pe lângă Prefectura Judeţului. Pentru a se contribui la opera de ajutorare, fondul acordat de Primărie pentru parada de 10 mai a fost destinat tot sinistraţilor. În semn de doliu, serbarea de 10 mai a fost redusă la un simplu Te-Deum şi la defilarea trupelor.
Pentru lucrările de refacere a mănăstirii şi turnului, Sfânta Patriarhie a trimis în localitate pe domnul arhitect Titi Berechet, care a început să studieze modalităţile de reclădire a acestor monumente istorice. Domnul profesor N. Iorga, preşedintele Comisiunii Istorice, a hotărât trimiterea unei delegaţii, care să cerceteze stricăciunile suferite de turnul mănăstirii şi de cula din apropiere.”, scria Curentul despre evenimentele din 10 mai 1934. Arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet a contribuit la reconstrucţia cartierului Şubeşti, asigurând gratuit proiectarea a 24 de imobile.
Tot „Curentul”, câteva zile mai târziu, relata despre vizita din 21 mai 1934 a ministrului de Finanţe Victor Slăvescu, venit şi el la Câmpulung tot cu ajutoare în bani. Mai exact, 2,5 milioane lei, din care 140.000 lei s-au împărţit celor 32 de sinistraţi, iar diferenţa a fost încredinţată comitetului responsabil de reconstruirea gospodăriilor afectate.
- Carol al II-lea a donat şi un clopot pentru înlocuirea celui topit în incendiu
Foto: Monumentul edificat după proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet în amintirea evenimentelor cumplite de acum 90 de ani
La doi ani de la teribilul incendiu, presa centrală consemna despre un alt ajutor al lui Carol al II-lea. „M.S. Regele Carol II, vizitând mănăstirea la scurt timp după incendiu, a promis că va înlocui paguba survenită. De câteva zile, a sosit la Câmpulung un clopot măreţ, care a fost instalat cu o deosebită sărbătorire religioasă. Acest clopot cântăreşte 1.000 kg şi este mult mai frumos şi mai mare decât cel topit în flăcări.”, preciza „Glasul Bucovinei”, pe 9 iulie 1936.
- Noul cartier Şubeşti a fost inaugurat în acelaşi an, odată cu clădirea Prefecturii Muscel, actuala Primărie a Câmpulungului
Într-o jumătate de an, casele arse de la Şubeşti au fost reconstruite. Tot în acel an, noul cartier a fost inaugurat. Mai precis, pe 21 noiembrie 1934 a avut loc un triplu eveniment la Câmpulung: inaugurarea „cartierului sinistraţilor”, inaugurarea Palatului Administrativ al Judeţului Muscel – Prefectura Muscel, actualul sediu al Primăriei Câmpulung şi punerea pietrei fundamentale la Palatul Administraţiei Financiare. Păstrăm pentru altă dată relatarea despre acea festivitate de anvergură, la care au fost prezente numeroase personalităţi din conducerea centrală a ţării.
Magda BĂNCESCU