15.3 C
Campulung Muscel
24/04/2024

Complexul CERAMUS, exemplu de îmbinare a industrialului cu naturalul, locul în care 23 de studenţi peisagişti din Paris au găsit idei pentru examenul de licenţă

În această săptămână, Complexul Ceramus, patronat de Dorin Mirea, a găzduit un workshop internaţional, în care au fost implicaţi 23 de studenţi la E.S.A.J. Paris – Ecole Supérieure d’Architecture des Jardins, Universitatea de Arhitectură din Paris, o şcoală superioară de peisagistică şi tranziţie ecologică din capitala Franţei. Partenerii lor sunt 12 studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, împreună cu care au întreprins o cercetare în Câmpulung şi împrejurimi, parte a unui proiect cu o durată de trei luni, a cărui finalitate se va reflecta inclusiv în lucrările lor de licenţă. Planurile viitorilor peisagişti francezi depăşesc sfera unei pregătiri personale pe baza analizei întreprinse în Muscel, intenţia lor fiind de a dezvolta în zona Câmpulung un program de trei ani pe această tematică.

Însuşi splendidul complex în care s-a consumat mini-vacanţa câmpulungeană a studenţilor francezi este un exemplu de bună practică în domeniul în care se pregătesc aceştia, trecând printr-o transformare de imagine spectaculoasă. Peisagistul Nicolas Tribois a creat un spaţiu de evenimente culturale şi sportive fără concurenţă în oraş şi în zonă, cu accent pe natural, predominant în faţa specificului industrial al acestei părţi a cartierului.

  • La finalul atelierului, proiectele studenţilor francezi, inspirate de Câmpulung şi Muscel, vor fi incluse într-un album

Joi, 28 martie, la finalul şederii la Câmpulung, începută duminică, 24 martie, Dorin Mirea le-a pregătit oaspeţilor săi un moment cu presa locală, prin intermediul căruia tinerii şi-au prezentat impresiile şi concluziile după cele cinci zile în care au prospectat zona propusă. Nicolas Tribois, implicat în organizarea atelierului derulat zilele trecute la Câmpulung, dar şi în faza următoare a unui proiect planificat să se întindă pe durata a trei luni, a mijlocit dialogul profesorilor şi studenţilor cu jurnaliştii. Rolul său nu s-a limitat la acela de simplu translator, ci a împărtăşit lucruri importante din experienţa acumulată în cele mai bine de două decenii, de când s-a stabilit în România.

Francezii implicaţi în proiectul muscelean sunt studenţi în anul III, aflaţi într-un parteneriat cu colegi din Bucureşti, care se pregătesc în acelaşi domeniu. Coordonatorii atelierului organizat la Câmpulung sunt profesorii peisagişti Fabio Piccioli, Ema Dumitru şi Guillaume Quimper, profesori la E.S.A.J. Paris.

„De obicei, lucrăm cu anul III pe teme de peisaj la scară mare a teritoriului, cu abordarea peisajului ca idee de proiect teritorial. Anul trecut, am lucrat cu Nicolas pe un sit clasat UNESCO, din Franţa, în zona Volvic. Am colaborat cu autorităţile din Volvic şi am ajutat la strategia de dezvoltare privind spaţiul verde. În toate proiectele încercăm să ne conectăm cu colectivităţile locale.”, spunea Guillaume Quimper, unul dintre profesorii care au condus grupul de studenţi din Franţa la Câmpulung. Acesta se cunoaşte cu Nicolas Tribois de 30 de ani, cei doi urmând studiile împreună. În ultimii 25 de ani, petrecuţi în România, Nicolas i-a tot povestit fostului său coleg de şcoală despre dragostea sa pentru Muscel. „Ni s-a părut o oportunitate foarte bună să invităm studenţi în scop pedagogic să descopere aceleaşi problematici pe care le-am îndrăgit şi noi în această zonă.”, a mai afirmat profesorul Guillaume Quimper.

La sfârşitul atelierului, proiectele studenţilor vor fi reunite într-o publicaţie, care va constitui o bază de idei pentru o dezvoltare viitoare destinată comunităţilor interesate de acest subiect. „Tema de bază a fost să întărim ideea de patrimoniu european şi de colaborare între Franţa şi România. Din punctul nostru de vedere, Câmpulung Muscel este şi o poartă importantă către patrimoniul reprezentat de zona Munţilor Carpaţi. Suntem aici de o săptămână şi am definit nişte teme pe care le vom dezvolta în lunile următoare. În luna iulie, studenţii vor susţine examenul de diplomă de licenţă, care se va baza pe experienţele trăite aici.”, a mai spus profesorul coordonator.

  • Ideile care le-au trezit interesul la Câmpulung şi în Muscel vor fi dezvoltate în proiectele de diplomă de licenţă 

Studenţii francezi şi-au format câteva concluzii în etapa de început, pe care le-au expus în cadrul întâlnirii cu presa locală. Timpul petrecut la Câmpulung a însemnat deplasări pe teren, atât în zonele rurale – Stoeneşti, Slobozia, Piatra, Valea Mare -, cât şi oraş, în locaţii istorice, dar şi în natura sălbatică a Mateiaşului, „ca să avem o diversitate de ambianţe”, explica Nicolas Tribois trecerea de la spaţiul urban şi rural locuit la stâncăria şi grotele întâlnite pe traseu.

Exerciţiul pedagogic la care au fost supuşi studenţii a constat în susţinerea impresiilor legate de obiectivele studiate. Parcul şi Vila Drăghiceanu au fost unele dintre acestea, datorită valorii lor arhitecturale pentru Câmpulung. „Munca mea va fi aceea de a regăsi urmele istorice şi memoria din acest spaţiu, pentru ca el să redevină o zonă accesibilă şi un loc de trecere între zona joasă şi cea înaltă a oraşului, punând în valoare istoria locului şi pe proprietarul Mathei Drăghiceanu.”, spunea unul dintre studenţi. Altă temă studiată: Râul Târgului, pe toată lungimea, care a lăsat impresia de „coloană vertebrală” a oraşului pentru grupul care a abordat acest subiect interesant şi atractiv, abandonat, din păcate, de autorităţile locale. „Obiectivul va fi de a regăsi accesibilitatea oamenilor către firul de apă, de care cei de aici pot profita. Vrem să facem ca oraşul să nu mai fie cu spatele către apă, ci să se redeschidă către zona Râului Târgului.”, este a doua idee susţinută în cadrul atelierului.

Mausoleul Mateiaş a constituit şi el un punct de interes pentru analiza peisagiştilor în devenire, cu tot ce implică pentru teritoriul străjuit de acest obiectiv: Dragoslavele, Stoeneşti şi Valea Mare Pravăţ, dar şi oraşul Câmpulung. „Vom lucra şi pe tipologie de spaţii care sunt folosite şi care pot fi folosite, cu diverse scopuri, drumuri, pasarele, restaurant etc. Ne dorim să punem în valoare patrimoniul reprezentat de peisaj, în relaţie cu patrimoniul cultural şi istoric. O să abordăm şi problema legată de vizibilitate, cum percepem fabrica de ciment. Şi, în mod deosebit, faptul că Mausoleul este un punct de legătură între peisajul agro-silvo-pastoral de pe Valea Dâmboviţei şi peisajul industrial reprezentat de combinatul de ciment Holcim.”, a explicat liderul grupului care a fructificat această oportunitate de lucru.

Alţi colegi s-au axat pe cariera de piatră de la Mateiaş vizionată în drumeţiile lor. „Am evidenţiat mai multe obiective: influenţa activităţii industriale asupra mediului şi calităţii peisajului, incidenţa pentru dezvoltarea turistică pe care ne-o dorim în prezent şi în viitor, impactul în momentul începerii tranziţiei economice la sfârşitul perioadei industriale, ce se va întâmpla după ce cariera nu va mai fi exploatată, ce vom face cu acest platou uriaş şi extrem de accesibil.”, este rezumatul celei de-a patra problematici „atacate” de studenţii parizieni.

Următorul grup s-a concentrat pe tema agro-silvo-pastorală, legăturile dintre oameni şi teritoriu şi maniera în care vor fi favorizate activităţile din acest teritoriu. „Am analizat deja câteva obiective strategice: cum acest sistem agro-silvo-pastoral se poate îmbina cu oraşul Câmpulung, ce legătura va avea cu activităţile industriale, va fi compatibil sau nu.”, sunt câteva dintre coordonatele urmărite în proiectul tinerilor care au optat pentru obiectivul punctat.

În numele colegilor francezi a vorbit un tânăr din Maramureş, student în Franţa. „Eu vorbesc în Franţa despre România. Le place foarte mult ce aud şi ce descoperă. Au fost fascinaţi venind aici şi văzând casele, râurile, oamenii cu oi şi vaci, le-au plăcut foarte mult. Oamenii sunt deja atinşi de ceea ce simt. În Franţa se cam pierde tradiţia pastorală şi folclorică. Ei descoperă acum folclorul, mâncărurile, ieşirile în pădure, pastoralismul şi le plac foarte mult. Am vrut să vă mulţumim, să-i mulţumim şi lui Dorin că ne-a primit aici, sunt foarte implicaţi toţi. Un cuvânt din inimă: vă mulţumim că ceilalţi descoperă România adevărată şi o să facem tot posibilul să avansăm proiectele.”, este mesajul tânărului român care se pregăteşte în Franţa.

  • „În 15 ani, Ceramus a devenit un reper cultural, în care lumea vine cu plăcere şi s-a creat o economie legată de cadrul de viaţă: nunţi, restaurant, tenis”

O prezentare similară celei realizate pentru presă a fost susţinută şi în faţa primăriţei Elena Lasconi. „Îi vom prezenta şi ei finalul exerciţiului realizat de studenţi. În mod deosebit, vrem să-i spunem „merci” lui Dorin Mirea, care ne-a primit la Ceramus în condiţii excepţionale.”, spunea Ema Dumitru, unul dintre dascălii implicaţi în proiect, ale cărui mulţumiri s-au îndreptat şi către Universitatea din Bucureşti, „care ne ascultă studenţii şi profesorii. Au venit şi reprezentanţii lor, timp de două zile, şi au făcut un tur alături de noi. Sperăm ca acest proiect să fie în continuare unul reuşit, derulat în colaborare cu ei.”, spunea aceasta.

Subiectele identificate de tinerii francezi vor fi dezvoltate împreună cu studenţii şi profesorii de la Universitatea din Bucureşti. „Toate analizele şi desenele vor fi puse la dispoziţia Primăriei, ca o previziune posibilă pentru oraş. Am avut şansa să ne întâlnim şi cu cei de la „Carpathia”, care ne-au făcut o prezentare foarte frumoasă şi vor fi şi ei un element foarte important de legătură între toţi „actorii” implicaţi. Ideea este de a implica toate instituţiile publice, pentru ca materialul să poată fi folosit la o scară europeană.”, a continuat expunerea intenţiilor musafirilor Câmpulungului profesorul Guillaume Quimper.

Partenerii din administraţia locală, mai spunea coordonatorul grupului de studenţi, vor fi invitaţi la acţiunea de jurizare a proiectelor. De pildă, la Volvic, zonă de patrimoniu UNESCO, unde a fost susţinut un atelier după modelul celui de la Câmpulung, Primăria şi responsabilii de parcul natural s-au implicat şi au reluat ideile prezentate, iar acum le implementează. Pentru o administraţie locală este o oportunitate rară să-ţi vină astfel de specialişti în oraş, unde locuiesc fără nicio cheltuială pentru Primărie şi propun idei de revigorare a unor spaţii, poate, abandonate, degradate, uitate. Şi nu doar atât. Ei propun soluţii pentru un viitor măsurat în decenii. „Putem noi să punem miliarde de flori dacă rămânem numai o zonă industrială, unde conştiinţa despre valorile noastre din zonă nu este concretizată prin proiecte reale… avem un risc de degradare, căci oamenii nu vor mai veni.”, spunea Nicolas Tribois. „Riscul este deja – a intervenit Dorin Mirea -, căci eu am tot sesizat administraţia ca să angajeze un inginer peisagist. Au trecut patru ani şi se vede mergând pe stradă că lipseşte.”

„Dacă ne gândim ce s-a întâmplat la Ceramus…, să ne gândim cum era în urmă cu 15 ani. Era tot o zonă industrială, cu hale.”, şi-a amintit Nicolas Tribois începutul colaborării sale cu Dorin Mirea. „Tot ce vedeţi aici este proiectul lui Nicolas.”, a confirmat gazda evenimentului şi proprietarul complexului transformat în cel mai frumos spaţiu verde din Câmpulung. „În 15 ani, acest loc a devenit un reper cultural, în care lumea vine cu plăcere şi s-a creat o economie legată de cadrul de viaţă: nunţi, restaurant, tenis. S-a păstrat partea industrială, se produce în continuare cărămidă, dar s-au dezvoltat şi partea culturală şi un cadru de viaţă plăcut. Acest lucru ni-l putem imagina la un nivel mult mai mare, cum ar fi zona Mateiaş. Comunităţile locale trebuie să aibă conştiinţa că, dacă noi nu ne implicăm acum, putem să ne trezim ca la Mestecăniş, în Bucovina, unde s-a făcut o groapă de gunoi imensă, în vârful muntelui, între mănăstiri. Zona este compromisă.”, a încheiat Nicolas Tribois.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!