Şcoala „Oprea Iorgulescu” şi Grădiniţa „Sfântul Nicolae”, clasate cu risc seismic 1, cel mai grav, vor fi incluse în Programul Naţional de Investiţii „Şcoli Sigure şi Sănătoase”. Programul, care se va derula până în anul 2025, finanţează proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii la clădirile şcolare care prezintă „niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice”.
- La corpul vechi al Şcolii „Oprea Iorgulescu” sunt necesare măsuri de intervenţii de urgenţă
Anul trecut, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr.7/2023, prin care a fost aprobat Programul Naţional de Investiţii „Şcoli Sigure şi Sănătoase”, în contextul activării unor zone seismice din România, cum au fost cele din Oltenia. „Aproximativ 50% dintre elevi şi 45% dintre clădirile din sectorul de educaţie sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 7% dintre elevi şi 11% dintre clădiri sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.”, este motivaţia apariţiei acestui program, care se derulează în intervalul 2023-2025.
În 2023, au fost expertizate tehnic cele două clădiri ale Şcolii „Oprea Iorgulescu”, corpul vechi fiind încadrat în categoria monumentelor istorice şi în clasa de risc seismic I. Adică risc major de prăbuşire la un cutremur. Aici învaţă 573 de copii, pregătiţi de 42 de cadre didactice. Concluzia expertului referitoare la corpul vechi al şcolii este că sunt necesare măsuri de intervenţie în regim de urgenţă, care nu se pot realiza în paralel cu procesul de învăţământ.
Soluţia minimală de intervenţie în regim de urgenţă, oferită de expert, presupune: proiectarea unei structuri noi din lemn sau oţel la nivelul şarpantei; realizarea unei centuri din beton armat la nivelul pereţilor din pod şi rigidizarea acestora; înlocuirea învelitorii şi a sistemului de captare şi purtare a apelor pluviale; consolidarea zidurilor fisurate; înlocuirea tencuielilor simple cu tencuieli armate. În această variantă, gradul de asigurare a construcţiei va fi de risc seismic III. În clasa R3 sunt incluse clădirile care, din cauza unui cutremur, pot suferi degradări structurale care, însă, nu afectează siguranţa structurii în mod semnificativ (în acelaşi timp, degradările adiacente şi nestructurale pot fi grave şi serioase).
Prin aplicarea unei soluţii de intervenţie intermediară, protecţia clădirii creşte, încadrarea fiind în risc seismic IV. În această grupă sunt încadrate construcţiile care nu vor fi afectate la cutremur şi care vor avea un răspuns seismic similar cu cel prevăzut în proiectul iniţial de construcţie.
Această soluţie intermediară constă în: realizarea de supralărgire la fundaţii; cămăşuirea tuturor pereţilor structurali din zidărie nearmată; realizarea unei centuri din beton armat la nivelul aticului perimetral, precum şi rigidizarea aticelor înalte de calcan şi fronton; înlocuirea învelitorii şi a sistemului de captare şi purtare a apelor pluviale.
Expertul a oferit şi o soluţie de intervenţie maximală, care tot la risc seismic IV conduce, prin: intervenţiile structurale intermediare, care asigură reducerea riscului la acţiuni seismice şi încadrează clădirea în clasa de risc seismic RsIV, plus suprabetonarea planşeului peste etaj şi amenajarea podului în mansardă.
- „Clădirea nu îndeplineşte condiţiile impuse prin normele de siguranţă pentru desfăşurarea procesului de învăţământ”
Şi în cazul corpului nou, care, în prezent, se află în clasa de risc seismic III, expertul propune o soluţie minimală de intervenţie şi una maximală. Cea minimală prevede: proiectarea unui cadru nou din lemn la nivelul şarpantei, care va înlocui sprijinirea realizată ulterior; rigidizarea frontonului din lemn; investigarea sistemului de captare şi purtare a apelor pluviale. Măsurile de intervenţie maximală propuse de către expertul tehnic atestat fac referire la: proiectarea unei structuri noi de lemn sau oţel la nivelul şarpantei, care va păstra forma acoperişului existent şi care va rezema pe grinzile perimetrale, în vederea amenajării podului în mansardă; refacerea frontonului din lemn; investigarea sistemului de captare şi purtare a apelor pluviale.
În ambele variante de lucru, se menţine gradul de risc seismic R3III.
„În prezent, clădirea nu îndeplineşte condiţiile impuse prin normele de siguranţă în exploatare pentru desfăşurarea procesului de învăţământ, aşa cum rezultă şi din Raportul de expertiză tehnică realizat pentru obiectivul Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”. Având în vedere faptul că siguranţa copiilor în unitatea de învăţământ nu poate fi asigurată în contextul mai sus ilustrat, în vederea asigurării continuităţii procesului de învăţământ în acest imobil, sunt necesare lucrări de primă intervenţie, aşa cum rezultă din expertiza tehnică întocmită de ing. expert Teodor Niculae, în aprilie 2023.”, prevede documentaţia pregătită pentru şedinţa extraordinară de astăzi, 14 martie 2024, în cadrul căreia se va discuta promovarea unei solicitări de finanţare prin programul amintit.
- Grădiniţa de lângă Policlinică este încadrată tot în cel mai grav risc seismic
Grădiniţa cu Program Prelungit „Sfântul Nicolae”, care funcţionează într-o clădire monument istoric, amplasată lângă Policlinică, a trecut prin aceeaşi analiză, din care a reieşit încadrarea construcţiei în clasa de risc seismic I. Construcţia găzduieşte 208 preşcolari, cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Şi aici sunt necesare lucrări de primă intervenţie, așa cum rezultă din expertiza tehnică întocmită de ing. expert Teodor Niculae, în aprilie 2023.
Pentru punerea în siguranţă structurală seismică şi gravitaţională se propun în regim de urgenţă intervenţiile structurale minimale la nivelul şarpantei de lemn şi planşeelor de lemn, iar pentru refacerea condiţiilor de confort în clădire se recomandă intervenţiile structurale intermediare sau maximale. Impun acest lucru:
- Exploatarea în continuare a clădirii în scop educaţional;
- Degradările de la elementele lemnoase din şarpantă care constau în diferite forme de biodegradare (putrezire), acţiunea agenţilor biodeterioranţi (insecte) şi fungi, care nu mai prezintă stabilitate la încărcările din vânt şi zăpadă şi prăbuşirea lor poate genera pătrunderea de elemente lemnoase prin planşeul cu grinzi de lemn şi punerea în pericol a vieţilor omeneşti;
- Existenţa arcelor, bolţilor şi şarpantelor, fără elemente care preiau/limitează efectele împingerilor la pereţi, astfel favorizând pierderea stabilităţii pereților din zidărie şi generare de prăbuşiri locale sau generale;
- Capacitatea slabă a planşeelor din lemn de a asigura compatibilitatea deformaţiilor pereţilor structurali la acţiuni seismice şi de a împiedica răsturnarea pereţilor;
- Natura şi gravitatea degradărilor de la nivelul fundaţiilor produse de infiltraţii şi exfiltraţii a conductelor purtătoare de apă, tasări ale terenului de fundare, fenomenul de îngheţ/dezgheţ;
- Durata de exploatare a construcţiei, peste 100 de ani, fără intervenţii structurale;
- Clădiri din patrimoniul cultural naţional cu risc de prăbuşire a acoperişului.
Intervenţiile structurale minimale strict necesare, care nu pot suferi amânări, sunt:
- Proiectarea unei structuri noi din lemn sau oţel la nivelul şarpantei, care va păstra forma acoperişului existent şi care va rezema pe pereţii din zidărie portanţi, fără sprijiniri pe grinzile de lemn de la planşeu;
- Realizarea unei centuri de beton armat la nivelul aticului perimetral, precum şi rigidizarea aticelor înalte de calcan şi fronton;
- Înlocuirea învelitorii şi a sistemului de captare şi purtare a apelor pluviale;
- Investigarea structurii planşeelor din lemn şi înlocuirea grinzilor deformate sau deteriorate, a elementelor de rigidizare dintre ele, precum şi înlocuirea umpluturilor dintre grinzi cu vată minerală;
- Investigarea buiandrugilor deasupra golurilor de uşi şi repararea/refacerea acestora cu beton armat;
- Consolidarea zidurilor fisurate constatate după decopertare, prin injectare cu lapte de ciment a fisurilor şi ţeserea cu plasă şi mortar;
- Înlocuirea tencuielilor simple cu tencuieli armate cu plase şi mortar;
- Proiectarea tiranţilor la nivelul planşeelor peste parter şi etaj la nivelul arcelor.
În baza Programului Naţional de Investiţii „Şcoli Sigure şi Sănătoase”, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, „putem demara lucrări de intervenţii pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creşterea performanţei energetice, inclusiv lucrări de demolare parţială, după caz, la clădirile în care îşi desfăşoară activitatea didactică unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv de învăţământ special, precum şi la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la clădirile internatelor, cantinelor, spaţiilor pentru procesul de învăţământ, bibliotecilor şi atelierelor şcolare.”, susţin reprezentanţii Executivului, care le solicită consilierilor municipali, la dezbaterea din această după amiază, să fie de acord cu fructificarea acestei oportunităţi de finanţare.