Dimensiunea bugetului anului 2024, cifrat la aproximativ 352 milioane de lei, este contestată de PNL-işti din necunoaşterea construcţiei estimărilor în materie de încasări şi cheltuieli ale unui an. Admitem faptul că nu cunosc cum se construieşte un buget de primărie cei care n-au mai făcut administraţie publică, dar speră să conducă municipiul din postura de primar şi consilieri locali. Dar ce-au păţit vechii aleşi, care au „mucegăit” pe scaunele de consilieri timp de trei-patru mandate? Probabil, aceştia nu ştiu că Primăria este obligată să includă în categoria veniturilor şi fondurile nerambursabile obţinute, deoarece, până în acest mandat, nu s-au prea accesat finanţări europene, pe care o administraţie trebuie să le ia în calcul când îşi proiectează bugetul anului respectiv. Aşa se întâmplă peste tot în ţară, nu doar la Primăria Câmpulung, care, indiferent că începe sau nu începe o investiţie pentru care a semnat contractul de finanţare, o include obligatoriu în buget cu prevederea financiară aferentă. Este ceva ce înţelege şi omul fără pregătire economică, existând o logică pentru care se procedează astfel.
- Fondurile accesate sunt trecute obligatoriu în categoria veniturilor când se construieşte bugetul local
Când a prezentat pentru jurnalişti şi, prin intermediul lor, pentru comunitatea câmpulungeană proiectul de buget al acestui an, Elena Lasconi a făcut precizarea că, în 2024, Primăria Câmpulung are la dispoziţie cel mai mare buget din istoria municipiului: 351.833.000 lei, faţă de 95.724.000 lei, în 2021, primul an în care actuala administraţie a întocmit cea dintâi proiecţie a încasărilor şi cheltuielilor. Este cel mai mare buget nu pentru că s-au înmulţit contribuabilii ori dările – pe care inflaţia le-a aşezat, într-adevăr, pe un trend ascendent -, ci datorită proiectelor accesate.
Finanţările nerambursabile câştigate, preponderent, din programe europene, dar şi din programe guvernamentale, sunt considerate venituri ale Primăriei, indiferent că execuţia investiţiilor plătite din aceşti bani va demara sau nu în 2024. În cazul unora dintre ele, probabil că nu va demara, aşa cum susţin şi liberalii. Şi nu vor demara, pentru că trebuie organizate licitaţiile pentru desemnarea constructorilor – posibil, lungite de contestaţii, când valorile sunt atractive şi concurenţa mare -, etapă urmată de cea a proiectării. Din acest motiv, probabil că nici 2024 nu va avea spectaculozitatea aşteptată, dar „acţiune” va fi. Sunt câteva obiective de anvergură, care vor intra în şantier.
Execuţia bugetară, realizată la finele unui an, reflectă cât s-a reuşit să se consume din fondurile prevăzute. Însă, indiferent de stadiul realizării investiţiei, reflectat în stadiul realizării cheltuielii, valoarea proiectului respectiv trebuie menţionată în momentul în care este conceput bugetul local. Fie cu valoarea integrală, în cazul investiţiilor noi, fie cu suma rămasă de consumat, în cazul celor aflate în derulare. „Noi trebuie să prindem în buget această sumă (n.r. cele peste 350 de milioane de lei), pentru că avem contracte de finanţare semnate. Este obligatoriu să prindem în buget, atunci când semnăm un contract de finanţare, suma respectivă. Avem un termen limită dat de cei de la PNRR sau depinde pe ce semnăm, POR sau POIM, până la care trebuie să finalizăm lucrările.”, a precizat Elena Lasconi.
- Directoarea Violeta Iarca a explicat şi pentru cei noi, şi pentru cei vechi cum se construieşte un buget local
Directoarea economică Violeta Iarca a explicat pentru cei aflaţi în sală – deşi pentru un ales de carieră este ruşinos să fie în postura de ascultător al unor lecţii de construcţie bugetară – din ce sunt compuse veniturile acestui an.
„Bugetul local pe anul 2024 are prevederi totale, la partea de venituri, de 315.173.350 lei. Evident, şi la partea de cheltuieli.”, a afirmat directorul economic Violeta Iarca, cu trimitere la articolul 10 din Ordonanţa de Urgenţă 124/2021, care stabileşte ca la fundamentarea bugetului să fie avute în vedere şi contractele de finanţare încheiate.
„Când vorbim despre buget, vorbim despre o estimare a veniturilor şi a cheltuielilor. În momentul în care am fundamentat acest buget, am avut în vedere toate contractele de finanţare încheiate. Conform Legii nr.273/2006 (n.r. Legea finanţelor publice locale), fundamentarea veniturilor proprii se face în limita execuţiei bugetare din anii anteriori, ultimii doi ani, dacă aceste venituri nu au depăşit 97% din veniturile prognozate. În anul 2023, au fost încasate venituri proprii de 21.143.000 lei. În prevederea bugetară a acestui an se regăsesc venituri de aceeaşi valoare. La cotele defalcate din impozitul pe venit am prevăzut suma de 28.113.000 lei , repartizată prin decizia şefului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, ca anexă la Legea nr.421/2023 (n.r. Legea bugetului de stat pe anul 2024). Am mai prevăzut TVA-ul pentru echilibrare, repartizat pentru finanţarea unui obiectiv de investiţii, „spaţii verzi”, 2.400.000 lei, ca repartizare directă făcută prin Legea bugetului de stat. Au fost prevăzute sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, 19.678.400 lei, sume care sunt utilizate pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivel local. De asemenea, s-au prevăzut subvenţii de 2.255.000 lei, care se alocă din bugetul Ministerului Sănătăţii, prin Direcţiile de Sănătate Publică. Iar pentru partea de proiecte finanţate din PNRR a fost prevăzută suma de 211.294.970 lei. Ceea ce înseamnă – şi avem fundamentare – că pentru toată această sumă estimată prevăzută în buget se regăsesc contracte de finanţare încheiate. Subvenţiile de la bugetul de stat pentru toate celelalte contracte de finanţare – mă refer la contractele pe PNDL – sunt 18.561.190 lei.”, a explicat directorul executiv Violeta Iarca felul în care este construit bugetul la partea de venituri.