Marţi, 20 februarie 2024, în satul Lunca Gârtii din comuna Stoeneşti, Mariana Găncilă, sau tanti Maria pentru cine o cunoaşte, împreună cu soţul acesteia, Gheorghe Găncilă, au pregătit prima şezătoare din acest an, care a marcat sărbătoarea de Dragobete. La eveniment au participat numeroşi elevi de la Şcoala Gimnazială Stoeneşti, care au ajutat la prepararea diverselor mâncăruri tradiţionale, alături de femeile din satul Lunca Gârtii şi Slobozia, cât şi din satele învecinate, venite să coasă şi să ţeasă.
- Copiii au ajutat la prepararea celor mai gustoase mâncăruri
Fiind începutul unei vacanţe pentru elevi, Mariana Găncilă şi-a propus să sărbătorească Dragobetele printr-o frumoasă şezătoare la „Casa Tanti Maria” din satul Lunca Gârtii. Acţiunea a fost dedicată în special copiilor, cărora le poartă o mare dragoste, dorind să păstreze tradiţiile şi obiceiurile satului românesc de odinioară. Pentru această şezătoare, tanti Maria s-a pregătit cu multă grijă şi atenţie, aducând în bucătărie o varietate de mâncăruri preparate de copii, care mai de care mai savuroase.
- Veronica Eşanu, renumitul meşter popular, a fost prezentă la şezătoare
La şezătoare a fost prezentă şi Veronica Eşanu, sau „Doamna Tricolor”, renumitul meşter popular, membră a Uniunii Meşterilor Populari din România. Aceasta deţine o colecţie impresionantă de costume populare specifice zonei Muscelului şi este cunoscută pentru iile cusute cu ac persan, pentru modelele extraordinare şi frumos echilibrate coloristic ale acestora, pentru vestele şi poalele specifice zonei, cusute pe catifea şi împodobite cu milioane de mărgele colorate. Aceasta a fost prezentă la şezătoare, fiind o prietenă foarte apropiată a Mariei Găncilă, făcându-i cadou o ie lucrată chiar în timpul şezătorii. „Am venit la tanti Maria pentru că este o prietenă devotată şi îi lucrez această frumoasă ie. Am lucrat foarte multe costume şi o însoţesc în târgurile din Bucureşti, de la Muzeul Satului, de la Muzeului Ţăranului şi alte târguri din ţară. Am venit cu mare drag să particip la această mare şezătoare, organizată de dumneaei. Ia o voi lăsa aici, cadou pentru tanti Maria.”, a transmis Veronica Eşanu. Aceasta a mai povestit că ia pe care a ales să o poarte la evenimentul organizat de tanti Maria nu a fost aleasă întâmplător, ci a fost ia lucrată de aceasta la vârsta de 14 ani, când a ieşit la prima horă, iar vesta cu care a fost îmbrăcată a fost lucrată de curând, după modelul unei veste similare, făcută în anul 1968, dar care a avut ghinionul ca cineva să i-o fure la unele dintre târgurile la care a participat. Se spune că, de regulă, fiecare femeie îşi ţinea modelul ascuns, să nu se fure. De Paște, femeile purtau iile şi fotele pe care le-au cusut în postul Paştelui, pe care le ţineau ascunse astfel încât să nu vadă vecinele sau prietenele modelul făcut. Fiecare avea ia mai frumoasă decât alta. Modelele nu se puteau fura, pentru că erau ţinute ascunse.
„Cel mai important la şezătoare era bârfa satului. Acolo se afla cine cu cine se iubeşte, ce nevastă sau bărbat se uită după altcineva, acolo se întâmpla totul. Acolo, la ţară, la asemenea şezători, se întâmpla totul, acolo era viaţa satului. Oamenii comunicau, copiii se jucau, învăţau, era o minunăţie.”, a explicat Mariana Găncilă. La şezători, de regulă, participau bătrânele satului, dar fetele erau, de asemenea, prezente şi se discuta despre cine se va căsători pe timpul verii. În hora de Paște se vedea care fată cu ce băiat dansează şi pe cine place. Acestea veneau împreună cu mamele sau bunicile, niciodată singure, iar băiatul venea împeţit. „Băieţii trebuiau să aibă cel mai adesea pământ, să fie harnici, să crească vaci, oi şi aveau pământ. Băiatul îi dădea lada de zestre fetei, în care îi punea ceea ce trebuia pentru o casă nouă. Zestrea era cărată în vinerea nunţii ca să împodobească casa cu tot ce primea zestre fata. Fetele bogate se măritau cu băieţi bogaţi. Se întâmpla foarte rar ca o fată bogată să ia un băiat mai sărac. Dacă se întâmpla acest lucru, se făcea prin fugă. Îndrăgostiţii fugeau de acasă, de la părinţi. După ceva timp, aceştia se întorceau şi, la un pahar de vorbă cu socrii, se împăcau pentru a le merge bine copiilor.”, a explicat Veronica Eşanu.
- Primarul comunei Stoeneşti, Ion Marin: „Este un lucru extraordinar ce a realizat doamna Maria aici!”
La eveniment a fost prezent şi primarul comunei Stoeneşti, Ion Marin, care a felicitat-o pe tanti Maria pentru pregătirea şezătorii şi pentru că duce mai departe tradiţiile şi obiceiurile satului de odinioară. „Mă bucur că în localitatea Stoeneşti încă nu s-au pierdut tradiţiile şi obiceiurile. Aici, doamna Maria şi Gheorghe au organizat o şezătoare aşa cum se făceau pe vremuri în zona noastră. La şezători, lucrul era mult mai uşor şi, de ce să nu recunoaştem, aici se şi vorbea, era bârfa satului. Este un lucru extraordinar ce a realizat doamna Maria aici. Este căutată în toată ţara pentru produsele pe care le are.”, a relatat edilul comunei Stoeneşti.
Maria Găncilă este, de fel, din Topoloveni, însă a rămas plăcut surprinsă de locurile şi oamenii pe care i-a găsit în satul Lunca Gârtii. „Creăm locuri de muncă şi este foarte important pentru comunitate oferirea locurilor de muncă, pentru dezvoltare. De fiecare dată mă mândresc să fac parte din comuna Stoeneşti, cu toate că sunt născută la Topoloveni. Am iubit un gârtean şi am ajuns aici, dar am ajuns pentru că mi-au plăcut locurile şi oamenii pe care i-am găsit aici.”, a adăugat Mariana Găncilă.
Trecând prin bucătărie, copiii au preparat pentru această şezătoare tot felul de bunătăţi culinare, precum clătite calde umplute cu dulceaţă de caise făcută în casă, plăcinte de dovleac, chec, bomboane fondante, iar tanti Maria a, alături de bucătărese, a pregătit platouri cu aperitiv, piftie, salată, iar printre cele mai delicioase preparate s-a numărat zacusca de vinete cu ardei copt făcută la tuci, pe lemne, precum şi tradiţionalele sarmale, preparate tot la tuci, lângă care s-a adăugat nelipsita mămăligă.
- Mariana Găncilă deţine, în prezent, 25 de produse atestate ca „produs montan”
Cămara este „comoara şi sufletul” Marianei Găncilă, plină de bunătăţi. Tanti Maria valorifică aproape tot ce-i oferă pădurea de lângă gospodărie, transformând fructele, plantele, şi ciupercile în sucuri, dulceţuri, şerbeturi şi zacuscă, cu care merge adesea la târgurile Muzeului Ţăranului Român, dar şi pe care le distribuie la diferite magazine de peste tot din ţară. În prezent, aceasta deţine 25 de feluri de dulceaţă, siropuri şi zacuscă, acreditate ca „produs montan”. Tanti Maria deţine o gamă variată de produse, printre care se numără:
- Zacuscă de ardei copt cu miere şi muştar
- Zacuscă de gogonele, făcută cu muştar, ardei copt, gogonele
- Bureţi lăptoşi
- Zacuscă de bureţi de prun
- Ciuciuleţii de pădure
- Zacuscă de păstrăv
- Zacuscă de ghebe
- Gem de caise şi gem de piersici
- Ghebe murate
- Siropul de cătină cu miere, morcov şi ghimbir
- Gogoşari
- Zacuscă de vinete
- Fasole verde
- Compoturi
- Dovlecei
- Castraveţi acrii şi murături ţărăneşti
În ceea ce priveşte acreditarea ca „produs montan”, Mariana Găncilă a explicat că este un proces destul de dificil, care necesită timp şi se face în funcţie de ceea ce se produce. Spre exemplu, un astfel de proces poate dura în jur de 2-3 luni şi se face în funcţie de sezonul în care se pot culege produsele respective. „Având în vedere că noi facem tot timpul şi lucrăm cu aceste produse şi ne sunt dragi, a trebuit să le şi acredităm. Este păcat ca ceea ce se produce aici, în zona comunei Stoeneşti, să nu fie acreditate şi cunoscute în ţară. Procesul durează, în jur de 2-3 luni, dar merită! Fiecare produs are procesul lui de acreditare. În primul rând, un produs „acreditat montan” oferă stabilitate, transparenţă, se ştie clar că, de exemplu, ghebele murate au un anumit cod şi se ştie clar că vin de la „Casa Tanti Maria”, din comuna Stoeneşti. Nu putem să ne jucăm cu viaţa oamenilor şi cu sănătatea lor. Toate produsele au atestare, nu neapărat pentru noi, ca producători, ci şi pentru siguranţa celui care consumă. Această acreditare este ca o recunoaştere a produsului în sine, în sensul de siguranţă a alimentului, de provenienţa acestuia şi de perioada în care se culege. Nu folosim produse congelate, totul se produce în anumite perioade de timp, eşalonat, iar noi lucrăm foarte mult pe stoc.”, a menţionat Mariana Găncilă.
Fiind o şezătoare care a prevestit sărbătoarea de Dragobete, tanti Maria a avut un mesaj special pentru cei îndrăgostiţi: Doresc tuturor doamnelor, domnişoarelor, doamnelor mai în vârstă sănătate multă, atât celor tineri cât şi celor bătrâni le doresc să se iubească mult, să se respecte mult, pentru că dacă este respect unul faţă de celălalt, există şi dragoste şi dragoste. Iubirea nu are vârstă, izvorăşte din suflet, din dragul de a face ceva pentru cel de lângă tine. Având în vedere că vine luna martie, luna dragostei, le urez tuturor sănătate multă, împliniri, bucurii, fericire, dar mai ales linişte sufletească. Acolo unde există linişte sufletească, există tot!”.
Robert Adrian ŞTEFAN