În peisajul tern al Câmpulungului, tinerii LEO, membri ai clubului de tineret şi aspiranţii la acest statut, se încăpăţânează să creeze o atmosferă veselă şi colorată, în care îşi „împachetează” acţiunile-manifest. Şi de ce se încăpăţânează să conceapă evenimente prin care să spargă starea de plictis general, în care firavul interes este stârnit parcă doar de can-can?! Pentru că au convingerea că mesajul lor răzbate la cei cu mintea deschisă, care apreciază strădaniile unor copii concentraţi pe a deveni ei înşişi responsabili şi a-i determina şi pe alţii să le urmeze exemplul. Astăzi, 20 februarie 2024, a fost despre a salva lucruri vechi, transformându-le şi dându-le o altă utilitate. Hainele, de pildă, cu care ne umplem şifonierele până cad pe noi, deşi multe nu ajung să se învechească prin purtare, ci prin demodare, pot fi uşor adaptate noilor trenduri în materie de vestimentaţie cu imaginaţie şi o croitoreasă pricepută. Fetele aspirante la calitatea de voluntar LEO au pus ele însele mâna pe ac şi aţă şi au reţinut atenţia muscelenilor aflaţi în trecere prin parcarea Kaufland cu nişte creaţii îndrăzneţe, ca la prezentările de modă nonconformiste. Ideea lor n-a fost de a sugera privitorilor să se îmbrace trăsnit, ca să iasă în evidenţă, ci de a le atrage atenţia că multe lucruri, fie materiale, fie haine vechi, pot deveni cu uşurinţă rochii, fuste, bluze, accesorii bune de ieşit în lume cu ele.
- Acţiune a tinerilor cu dublu scop: salvarea mediului de tonele de textile aruncate, dar şi reînvierea croitoriei practicate în vremuri în care hainele nu se găseau pe toate drumurile
Într-o perioadă în care shopping-ul online, „boala” omului modern, ne umple dulapurile de obiecte de îmbrăcăminte de care uităm că le avem, câteva adolescente s-au pus pe treabă. Fetele au confecţionat din ce au avut la îndemână nişte piese vestimentare care te lăsau uimit de ingeniozitatea şi efortul investite în ele. Să fim serioşi! Câţi dintre noi mai merg la croitor?! Foarte puţini şi doar dacă au dimensiuni care le îngreunează găsirea hainelor potrivite. Dar câţi îşi mai fac o rochie sau un costum pe măsura lor, ca să le vină ca turnat? Răspunsul îl are fiecare. Femeia modernă nici măcar nu mai coase bucăţica deteriorată din îmbrăcăminte, de la banalele şosete, până la lucruri mai consistente (financiar) din garderobă, ci le înlocuieşte. Risipă şi consum în detrimentul protecţiei mediului. Deşi măcar protecţia portofelelor ar trebui să fie prioritară.
Liceenele noastre, care vor să îmbrace vesta galbenă cu logo-ul intrat în Cartea Recordurilor, nu s-au rezumat la o acţiune simbolică de atenţionare a pericolului pentru mediul în care trăim aruncând şi cumpărând în neştire, pentru a schimba lucrurile care nu ne mai plac. Şi, totodată, ajutându-i cu capriciile noastre pe producătorii de îmbrăcăminte, care speculează uşurinţa cu care actualizăm conţinutul dressing-ului.
Designeriţele noastre au readus în prim-plan şi o îndeletnicire pierdută: croitul şi cusutul propriilor haine, în casă, aşa cum se întâmpla în anii de dinainte de ’89, când magazinele erau goale. A fost chiar interesant să fii martorul sârguinţei lor, dar şi al manierei în care şi-au argumentat demersul încadrat într-un proiect intitulat „ECO Fashion & Trading”. „ECO Fashion” v-am lămurit de ce: aspirantele la admiterea în Clubul LEO au oferit publicului o demonstraţie de modă, etalând propriile creaţii, unele futuriste, altele romantice, ca să-i mulţumească şi pe îndrăzneţi, şi pe adepţii stilului retro.
Cei cu judecata călită prin studiu şi informare au apreciat munca unor copii dedicaţi unor acţiuni din categoria celor „statement”. Ce s-a întâmplat astăzi chiar a fost declaraţia unor tineri pentru sănătate. Sănătatea lor şi a mediului „îmbolnăvit” şi prin aruncarea textilelor, şi prin creşterea cifrei de afaceri a industriei modei aflată în topul poluatorilor planetei.
- Lucruri vechi s-au transformat în creaţii inspirate de defilările profesioniste pe podiumurile de modă
Pe mesele pregătite în cadrul atelierului, tinerii au aşezat cărţi, jucării de pluş, haine vintage, bijuterii handmade, genţi, în cazul în care se arăta cineva interesat de trocul propus de aceştia. Astăzi, „au spart gheaţa”, ceea ce înseamnă că, la următoarele acţiuni, cu răbdare şi repetiţie, vor apărea reacţiile. Ţine de educarea unui public, care nu se lasă convins cu una, cu două să intre în „jocul” cât se poate de serios al adolescenţilor.
„ECO Fashion & Trading” este un proiect realizat cu scopul de a informa oamenii că toate produsele pe care ei aleg să le arunce pot fi refolosite şi pot crea ceva foarte frumos prin îmbinarea mai multor lucruri.”, ne-a spus Bianca Marica. „Noi încercăm să promovăm ideea de conştientizare şi de ecologizare în rândul tinerilor. Workshop-ul îmbină atât creativitatea, cât şi conceptul de ecologizare. Workshop-ul a presupus achiziţionarea unui tricou şi decorarea lui cu diferite materiale reciclate.”, a adăugat Briana Maria Petre.
Ingrid Horobeanu a explicat de ce ea şi colegii au urmărit şi schimbul propus cetăţenilor dispuşi să renunţe la obiecte de prisos în casă. „În loc de a arunca şi a polua planeta, le putem aduce la „Trade” şi a lua în schimb ceva care să le fie de folos.”, a precizat aceasta. Pentru outfit-ul de „mireasă”, Ingrid şi-a cumpărat dantela de la un magazin second-hand şi a combinat-o cu materiale la care nici nu te-ai gândi: şerveţele pictate, care au luat forma unor flori. Nu este de purtat pe stradă, dar este, cu siguranţă, din tabloul unei prezentări fashion pro-mediu.
Briana a decupat două inimioare din haine care n-o mai încântau şi le-a aplicat una pe o cămaşă creată de ea, alta pe o cordeluţă, rezultând un accesoriu pentru păr, în spiritul Lunii Iubirii, flancate de două aniversări, una de import, alta neaoşă, ambele pe gustul românilor. Bianca a refolosit o cămaşă de noapte veche, căreia i-a dat un aspect spectaculos. Îmbinând dantelă şi câteva perle, a reieşit un trandafiraş, ca decoraţie pentru păr.
Parada a inclus şi rochii pentru lucrul cărora s-au folosit ziare şi saci menajeri, în combinaţie cu „vechituri” de prin sertarele fetelor. Proiectul tinerelor, cărora li se cuvine admiraţia noastră şi pentru idee, şi pentru strădanii, s-a desfăşurat cu sprijinul lui Carmen Bârloiu, LEO Adviser, Adrian Mărgărit, preşedintele Clubului LEO Leolution Câmpulung, şi al Ioanei Contor, vocea LEO.
„Mulţumim tuturor celor care ne-au ghidat în aventura noastră de aspiranţă LEO şi celor care ne-au ajutat ca acest proiect să devină realitate.”, este mesajul recunoscător al unor tineri cu preocupări diferite de cele ale colegilor de generaţie atraşi de cu totul altfel de „acţiune”.
Încă o acţiune LEO reuşită!, au conchis tinerii, pe care îi îndemnăm să le continue, căci întotdeauna efectele se produc în timp.
Magda BĂNCESCU