Datorită contactelor create cu ocazia unei deplasări la Luxemburg, la Banca Europeană de Investiţii, cu mai bine de un an în urmă, Elena Lasconi a identificat posibilitatea accesării unei finanţări cuprinse între 5 şi 15 milioane de lei. Fondurile ar degreva bugetul Câmpulungului de plata documentaţiilor fără de care n-ar fi posibilă depunerea proiectelor în cadrul programelor europene sau guvernamentale. Domeniile în care pot fi întocmite documentaţiile cu finanţarea asigurată din această sursă, Banca Europeană de Investiţii, sunt eficienţă energetică, sector rezidenţial sustenabil şi mobilitate urbană. Aşadar, sunt acoperite foarte multe dintre nevoile localităţii noastre, inclusiv ce doare pe toată lumea: starea străzilor. Dacă, de pildă, administraţia publică locală le asigură câmpulungenilor piste de biciclete, UE alocă bani pentru reabilitarea arterelor pe care se vor realiza astfel de trasee. Altă şansă de a vedea străzi asfaltate nu avem, prin urmare, nu este cazul să ripostaţi contra unor astfel de investiţii care, la prima vedere, nu sunt urgenţe. Logica lor aceasta este: faci piste de biciclete, primeşti bani pentru reabilitări stradale. Condiţia impusă de Banca Europeană de Investiţii când acordă maximul de 3 milioane de euro, de care are nevoie Primăria pentru întocmirea proiectelor şi studiilor costisitoare, este ca, în maximum cinci ani, să obţii fondurile pentru realizarea propriu-zisă a investiţiei propuse.
- Proiecte pentru patru săli de sport din oraş şi clădiri ale LPS şi Colegiului „Dinicu Golescu”
La conferinţa de presă în cadrul căreia a prezentat proiectul de buget al acestui an, desfăşurată marţi, 6 februarie 2024, primăriţa Elena Lasconi a vorbit despre această oportunitate de susţinere financiară a costurilor proiectelor. „Am ţinut legătura cu cei de la Banca Europeană de Investiţii – a precizat aceasta, referindu-se la deplasarea de la Luxemburg, din 2022 -, chiar dacă, încă de când m-am dus, m-am gândit că nu o să contăm, pentru că Banca Europeană de Investiţii oferă credite de sute de milioane de euro. Dacă aş fi fost primarul Bucureştiului, al Timişoarei sau al Clujului, poate că da. Dar este foarte important să asculţi şi să ai contacte, pentru că aşa am aflat că putem obţine 3 milioane de euro. Vreau neapărat să luăm aceşti bani şi să merg la Luxemburg şi să semnez pentru aceşti bani. Este vorba despre un „credit” – să zicem -, dar nu-l vom plăti înapoi. Vom avea o contribuţie de 10%. Nu trebuie neapărat să luăm 3 milioane de euro, putem să luăm şi mai puţin.”
Suma acordată va fi folosită pentru a plăti documentaţiile întocmite în domeniile enumerate la începutul articolului. Am precizat care este condiţia finanţatorului: într-un termen de cel mult cinci ani, Primăria trebuie să găsească resursele pentru a pune în practică proiectul a cărui documentaţie a fost plătită de B.E.I.
Autorităţile câmpulungene au pregătit o listă de investiţii ale căror proiecte se pliază pe cerinţele programului E.L.E.N.A. – European Local Energy Assistance, care îşi are suportul financiar în European Investment Bank. „Cu siguranţă, vom avea cel puţin o axă pe care să punem documentaţia şi să obţinem banii.”, este încrezătoare că nu cere degeaba banii de la B.E.I., care nu ajută administraţia să-şi umple sertarele de hârtii. Repetăm, este obligatorie execuţia investiţiei a cărei documentaţie a fost finanţată de Banca Europeană de Investiţii.
Figurează pe lista propunerilor de obiective pentru care vor fi pregătite proiecte:
- Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”: studiu care include sala de sport, internatul, sistemul de încălzire şi reamenajarea curţii şcolii;
- Eficienţă energetică a Grădiniţei cu Program Prelungit „Sfânta Marina” din Vişoi;
- Eficienţă energetică a Liceului cu Program Sportiv: cantina, internat, clădirea şcolară (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii + proiect tehnic) şi proiect tehnic pentru cele două săli de sport;
- Eficienţă energetică a sălii de sport a Liceului Teoretic „Dan Barbilian”;
- Eficienţă energetică a sălii de sport a Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I”;
- Eficienţă energetică a sălii de sport a Şcolii Gimnaziale „Nanu Muscel”;
- Eficienţă energetică a sălii de sport a Şcolii Gimnaziale „C.D. Aricescu”.
- De la Grădiniţa „Sfânta Marina” există o solicitare pentru o sală de festivităţi
La Grădiniţa „Sfânta Marina” trebuie pus la punct, în primul rând, acoperişul. „Nu dorim doar să refacem întreg acoperişul, vrem să şi mansardăm. Înţeleg că există foarte multe cereri la acea grădiniţă ca să facem o sală de festivităţi, căci nu au unde să-şi facă serbările.”, a afirmat primăriţa Elena Lasconi.
Potrivit acesteia, va fi foarte costisitoare documentaţia de eficientizare energetică a Liceului Sportiv, cu imobilele prezentate mai înainte. „Programul Operaţional Regional cere toate documentaţiile la faza de proiect tehnic. Nu mai acceptă D.A.L.I. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii. Dacă ai şi autorizaţie de construire, şi mai bine! Dacă este şi atribuit este şi mai bine!”, a punctat city-managerul Ioana Marcu.
„Cu cât ai mai multe documente, stai mai bine în punctaje, a completat Elena Lasconi. Vă mărturisesc că încerc să o depun şi la Compania Naţională de Investiţii. Este un proiect foarte frumos, nu cred că mai există în ţară: cu saună, bazin cu apă salină pentru recuperarea musculară a atleţilor.” „În ciuda faptului că arată deplorabil, aceşti copii fac performanţă şi trebuie susţinuţi. Dacă va arăta foarte bine, vom atrage atleţi din toată ţara, cu siguranţă.”, este convinsă Ioana Marcu.
„Este o problemă mare cu sala de sport de la „Dan Barbilian”, pentru care vrem să depunem un proiect. Când spun „eficienţă energetică”, nu mă refer la a pune nişte polistiren pe nişte pereţi. Mă refer la a face, aşa cum se face ca la carte, acoperişul, montat vată bazaltică anti-foc, pompe de căldură, instalaţiile interioare, toaletele etc. Oricum, toate sălile de sport vor intra în programul de dotări.”, a anunţat Elena Lasconi.
„Eficienţa energetică în noile programe europene de finanţare, fie că este vorba despre P.N.R.R. sau P.O.R. – a intervenit city-managerul Ioana Marcu -, este definită astfel încât să aduci consumul aproape de zero. Nu poţi face acest lucru păstrând încălzirea convenţională cu gaz. Trebuie să vii cu soluţii alternative de producere a energiei, ceea ce înseamnă că, în mod obligatoriu, vei veni cu panouri fotovoltaice, pompe de căldură şi, doar în momentul în care acestea nu dau randament, se va suplimenta cu încălzirea tradiţională pe gaz. Sunt directivele de securitate strategică ale Uniunii Europene şi de „dezabonare” de la gazul rusesc, astfel încât UE forjează foarte mult pe această independenţă energetică.”
- Podurile, incluse şi ele în E.L.E.N.A.
Tot în cadrul programului E.L.E.N.A., la capitolul mobilitate urbană, în afara circuitului destinat bicicliştilor, Primăria vrea să depună proiecte pentru podurile aflate pe teritoriul municipiului. „Documentaţia tehnică pentru reabilitarea podurilor se va lega de transportul public în comun. Viziunea Uniunii Europene de dezvoltare în următorii 20 de ani pune accent pe faptul că noi vom folosi din ce în ce mai puţin maşinile proprii şi din ce în ce mai mult mijloacele alternative de transport. Inclusiv proiectul de mobilitate urbană implică obligativitatea folosirii pistelor pentru transportul ecologic, dar şi circulaţia unui mijloc de transport în comun pe drumul proaspăt reabilitat, pentru a încuraja cetăţenii să-şi lase maşinile acasă. Proiectele sunt complementare. Vom face autobaza de transport la sediul Şcolii nr.6 şi vom beneficia şi noi de un transport în comun modern, sper, începând cu anul 2025.”, a încheiat prezentarea acestui subiect city-managerul Ioana Marcu.