2023 a fost anul final al programului de finanţare europeană prin GAL Câmpulung Muscel, proiectele propuse în zonele urbane marginalizate trebuind să se încheie la 31 decembrie. Ce nu se poate finaliza va continua la anul. A fost compromisul acceptat cu noduri şi de contestatarii proiectelor GAL, deoarece exista pericolul ca municipalitatea să returneze tot ce s-a cheltuit pentru funcţionarea GAL Câmpulung Muscel, timp de şase ani. Plus că s-au făcut achiziţii de dotări şi lucrări pentru investiţiile planificate, iar banii cheltuiţi aveau aceeaşi soartă. La interminabila şedinţă duminicală, când vorba lungă şi electorală n-a afectat planurile administraţiei de a intra în 2024 cu lucrările GAL nefinalizate, s-au oferit suficiente explicaţii despre cum a decurs acest demers al Primăriei, static în mandatul lui Liviu Ţâroiu şi împotmolit în mandatul Elenei Lasconi prin nenumăratele cerinţe ale ADR Sud Muntenia. Dacă ritmul de lucru din 2023 se simţea din 2021 – nu ne mai uităm la ce a fost în mandatul anterior -, poate că nu se ajungea cu execuţia în ultima lună a programului, cu toate schimbările cerute de finanţator, care a întors în Consiliul Local de „n” ori hotărârile privitoare la GAL. Abia în acest an s-a ajuns la faza organizării licitaţiilor, urmate de proiectare şi eliberarea autorizaţiilor de construire, procedură bazată pe avize a căror obţinere înseamnă timp.
- Din cauza unei ordonanţe care a apărut în decembrie 2022, licitaţiile pentru desemnarea constructorilor au fost organizate în 2023
Daniela Buzescu, de la Serviciul de Dezvoltare Urbană, în componenţa căruia intră Compartimentele Proiecte şi Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Investiţii şi Implementare Contracte, a explicat întârzierea execuţiei lucrărilor concentrate în luna decembrie 2023.
În decembrie 2022 a apărut Ordonanţa 171 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile. Din acest motiv, achiziţiile Primăriei au trebuit să se conformeze acestui act normativ, conformare care s-a produs în 2023. „Noi am fost nevoiţi ca, pentru toate proiectele care s-au scos la licitaţie, să elaborăm documentaţiile de atribuire după această dată, respectiv din luna ianuarie. Personalul este subdimensionat. Asta nu este o scuză din partea noastră, însă volumul de lucrări este foarte mare. Toate documentaţiile de atribuire au fost elaborate şi au fost date spre publicare (n.r. pe SICAP) după această dată. Procedurile de atribuire, conform legislaţiei în vigoare, nu sunt foarte uşor de făcut. Termenele la care trebuie să ne raportăm şi pe care trebuie să le respectăm sunt cele din legislaţie. La partea de procedură de licitaţie deschisă trebuie să aşteptăm un termen de 35 de zile minimum. Nu a fost aşa de uşor să avem şi solicitări de clarificări pentru documentaţia de atribuire şi asta ne-a îngreunat, conducând la prelungirea termenelor de depunere. După depunere, în faza de evaluare, timpul care s-a scurs pentru evaluarea ofertelor a fost – nu aş spune – îngreunat, însă cu probleme pe partea de solicitări de clarificări din partea ofertanţilor, care trebuiau să fie nişte răspunsuri corecte, transparente, fără să avem ambiguităţi. Asta a presupus un volum de lucru, care ne-a condus, nu la întârziere, ci la o evaluare corectă.”, a explicat Daniela Buzescu de ce nu s-a început mai devreme măcar în ultimul an al programului de finanţare.
- Două licitaţii au fost anulate şi reluate
De parcă nu era destul faptul că ordonanţa din decembrie 2022 a împins derularea achiziţiilor în 2023, au existat două proceduri anulate. Motivul: neconformitatea documentaţiilor. „Am avut două proiecte pe care le-am anulat la partea de evaluare tehnică, neîndeplinind cerinţele documentaţiei de atribuire. Am fost nevoiţi să le anulăm şi să le reluăm. Asta implică timp de contestaţii, conform termenelor din Legea 101, implică o nouă documentaţie, care trebuie refăcută, pe care trebuie să o încărcăm încă o dată, implică termeni de evaluare, ca să putem să ajungem la evaluarea corectă şi la termenele din legislaţie. Evaluarea nu s-a soldat cu contestaţii, ceea ce pentru noi consider că a fost un lucru bun, pentru că cei care au fost eliminaţi din cauza acestor neconformităţi au înţeles. A fost motivată întemeiat neconcordanţa documentaţiei pe care ei au depus-o cu documentaţia pe care noi am solicitat-o.”, a punctat Daniela Buzescu alt motiv de întârziere.
- Firmele familiei Răuţoiu, de nerecunoscut pe şantierele GAL
Constructorii care au câştigat contractele Primăriei – trotuarele pe Şoseaua Naţională şi strada Grigore Alexandrescu, canalizarea şi asfaltarea pe străzile Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Leculeşti şi Pârşenilor, centrul medico-social etc. – s-au angajat să ducă stadiul investiţiilor cât mai aproape de 100% până la 31 decembrie 2023. Asta ca să se consume cât mai puţin din contribuţia locală în 2024.
Şi s-a văzut, inclusiv la oamenii de afaceri George şi Sorinel Răuţoiu, care execută contractele de asfaltare şi realizare a trotuarelor, că vor să ajute Primăria să absoarbă cât de mult se poate din fondurile europene. La fel ca firma piteşteană care introduce reţeaua de canalizare, care a dislocat, la un moment dat, 11 utilaje pe fronturile de lucru, tatăl şi fiul Răuţoiu au adus pe cele două şantiere echipe şi utilaje cum n-am văzut, de pildă, pe Bulevardul „Pardon”. Dacă George Răuţoiu se mişca pe bulevard aşa cum a făcut-o la proiectele GAL, centrul era pus la punct înainte să-l blocheze prefectul cu un proces politic.
Magda BĂNCESCU