Opera de artă care înconjoară Grădina Publică, gardul proiectat de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, se dezintegrează sub ochii noştri. Împrejmuirea parcului central al Câmpulungului a avut de suferit şi în urmă cu zece ani, când a trecut prin intervenţia de mântuială a firmei din Alba Iulia, care şi-a bătut joc, pur şi simplu, de monumentul istoric dat pe mână pentru a-l reabilita. Restauratorul de monumente a stricat în Grădina Publică „Merci” şi foişorul, însă cea mai mare pagubă rămâne gardul emblematic pentru centrul oraşului, pe care îl batjocoresc şi locuitorii fără cap, desenând bazaconii pe piatra aproape centenară. Cu cât oraşul înaintează în vârstă, cu atât mai tare se prostesc şi cetăţenii, în special, cei tineri care n-au strop de respect pentru patrimoniul colosal al Câmpulungului. Tocmai de aceea este responsabilitatea maturilor care înţeleg valoarea moştenirii arhitecturale să investească în conservarea ei, fiind primordială obiectivelor cu priză la public. Cu cât se întârzie reparaţia gardului Grădinii Publice, care are nevoie de mult mai mult decât reconstituirea fragmentului prăbuşit, cu atât scad şansele de salvare a monumentului.
- Se prăbuşeşte sub ochii noştri gardul-monument, vechi de 95 de ani
Pentru câmpulungenii iubitori ai istoriei locale este notorie fotografia de epocă a bărbatului ţinând dalta în mâna stângă şi ciocanul în mâna dreaptă, meşterind la una dintre lucrările sale de referinţă. Pe spatele pozei, explicaţia la fel de valoroasă ne furnizează informaţii despre identitatea meşterului: „Sculptor Mezzaroba Victor, la lucrarea gardului antreprizei fraţii De Nicolo, la Grădina Publică din Câmpulung Muscel. 1929”. Dantelăria din piatră de calcar a gardului ce împrejmuieşte Grădina Publică a fost lucrată de Victor Mezzaroba, cu aproape 95 de ani în urmă.
Vechimea, intemperiile şi nesăbuinţa oamenilor au lăsat urme asupra monumentului care merită o restaurare capitală. Dar cu ce bani? Primăria n-are fonduri pentru o asemenea investiţie, în lipsa căreia se prăbuşeşte trecutul Câmpulungului în faţa noastră. Un fragment din tronsonul de la intrarea în parc este căzut de mai multă vreme, stricăciunea fiind reclamată de consilierul local Constantin Ivan la o şedinţă a Consiliului Local, desfăşurată în această toamnă.
„Patrimoniul Câmpulungului este bogat şi trebuie să avem grijă să-l administrăm şi să-l întreţinem cum trebuie. Cu toţii am trecut pe bulevardul la care aşteptăm recepţia – spunea Constantin Ivan, la sfârşitul lunii septembrie, cu o lună înainte ca lucrarea să fie blocată din nou – şi am văzut la intrarea în Grădina Publică gardul din piatră, din care a căzut o porţiune, s-a deteriorat şi trebuie făcută o intervenţie rapidă. Este de două luni aşa.”, a pledat Constantin Ivan pentru refacere, fiind posibil să cadă în continuare şi să se amplifice degradarea.
Căzută este şi în prezent acea porţiune lăsată lângă gard, în parc, ca şi când n-ar aparţine nimănui. Este dureros să vezi distrugerea unui bun public cu o asemenea valoare, care ar trebui măcar protejat cumva, ca să nu dispară fragmentul de piatră dislocat.
- Cel care s-ar pricepe la o asemenea intervenţie urgentă este meşterul pietrar din Albeştii de Muscel, care a executat trei monumente la Lereşti
Este adevărat că intervenţia de urgenţă nu se poate face cu lucrătorii de la ADP, după cum admitea şi primăriţa Elena Lasconi, în momentul sesizării lansate de Constantin Ivan în Consiliul Local. Cel care ar putea executa reparaţia este meşterul din Albeştii de Muscel, care a pus la punct mai multe monumente din Lereşti. Cea mai nouă lucrare a lui Ionel Moise este reconstituirea cu ajutorul fotografiilor vechi a Monumentului Eroilor din curtea Primăriei Lereşti. Edificiul restaurat a fost inaugurat în urmă cu două săptămâni, de Ziua Naţională a României.
Primarul Marian Toader a colaborat cu Ionel Moise şi în toamna anului 2021, când în satul Pojorâta a fost ridicat un monument dedicat eroilor de etnie romă, răpuşi în Al Doilea Război Mondial, inaugurat pe 1 Decembrie. Lucrarea a fost executată tot de meşterul pietrar din Albeştii de Muscel, care a realizat un simbol demn de sacrificiul lereştenilor omagiaţi în acest fel. Colaborarea administraţiei lereştene cu sculptorul în piatră Ionel Moise a început cu monumentul din faţa Ateneului „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu” din Voineşti, inaugurat în primăvara anului 2020.
Primăria Câmpulung n-are resurse pentru lucrarea urgentă, a cărei amânare agravează proporţiile distrugerii gardului Grădinii Publice „Merci”. Iar dacă le-ar avea, nu le-ar putea folosi, din cauza ordonanţei care obligă autorităţile locale să se încadreze cu cheltuielile în 90% din ce-au consumat cu un an înainte. Prin urmare… până se adoptă bugetul anului 2024, ale cărui venituri nu se ştie dacă vor ajunge şi pentru acest gen de investiţii, fragmentul spart va zăcea mult şi bine lângă gardul martor al ignoranţei şi dezinteresului prea multora dintre noi.