Primirea caldă pe care Carmen Bârloiu le-a făcut-o, anul trecut, la Tabăra Oratia, specialiştilor în etnografie şi artă populară din Argeş i-a adus din nou pe aceştia la Podu Dâmboviţei. Întâlnirea de toamnă a folcloriştilor argeşeni, programată sâmbătă, 25 noiembrie 2023, s-a consumat la un început de iarnă, căci la margine de Muscel a fulguit ca în poveste. Cald înăuntru, frig afară… vreme de depănat amintiri din istoria de 50 de ani a Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu Codin”. Momentul aniversar a beneficiat de o organizare ireproşabilă a gazdei Carmen Bârloiu care, împreună cu musafirii săi, a adăugat încă un eveniment de colecţie vieţii culturale din Muscel. Dorinţa mărturisită, la sfârşitul toamnei anului 2022, de Carmen Bârloiu de a-şi primi oaspeţii, la următoarea întâlnire, într-un Centru Cultural oficial s-a îndeplinit. Tabăra Oratia a devenit Centrul Cultural Oratia şi a început să servească scopului dorit de cea care, împreună cu partenerii săi din Câmpulung şi din Argeş, ne-a oferit în acest an câteva acţiuni de ţinut minte: târgul de Sfântul Ilie din curtea Secţiei de Etnografie Câmpulung, Noaptea Muzeelor la Sate de la Casa Memorială „George Topîrceanu” din Nămăeşti şi, cea mai recentă, găzduirea semicentenarului Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu Codin”.
- Secvenţele evenimentului de celebrare a semicentenarului asociaţiei
Prim-vicepreşedintele Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu Codin”, Sorin Mazilescu, a dezvoltat secvenţele cuprinse în programul evenimentului aniversar. Prima parte a manifestării a fost dedicată unei prezentări a personalităţii al cărei nume a fost înscris pe „frontispiciul” asociaţiei, folcloristul argeşean Constantin Rădulescu Codin, muscelean în acele timpuri. Expozeul „Constantin Rădulescu Codin, deschizător de cale” a abundat în informaţii despre viaţa omului de cultură, „personalitate dominantă a mişcării sociologice din Argeş”, despre lucrările acestuia, însoţite de fotografii inedite. „Este unul dintre renumiţii învăţători ai Şcolii Normale „Carol I”, component al primei generaţii după înfiinţarea Şcolii Normale la Câmpulung, în 1896.
Marcarea semicentenarului a fost realizată apoi cu ajutorul celor aproximativ 130 de fotografii aflate în arhiva Centrului Cultural Argeş, mărturii ale activităţii asociaţiei: întâlniri ale membrilor Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu Codin”, sesiuni de comunicări ş.a.m.d.
În cadrul Întâlnirii de Toamnă a fost semnalată apariţia volumului „Monografia Şcolii din Vultureşti, la 185 de ani de învăţământ”, realizată de profesorul Ion Mateescu, împreună cu cele două fiice, Ionela şi Andreea, dăscăliţe şi ele – toţi trei fiind absolvenţi ai Şcolii Normale „Carol I” -, a cărui prefaţă a fost realizată de Sorin Mazilescu. Andreea este profesoară de Limba română, iar Ionela, învăţătoare la Ţiţeşti. Profesorul Ion Mateescu, fost director al Căminului Cultural Vultureşti, este membru activ al Corului Ars Nova, la fel şi fiicele sale.
Altă secvenţă a reuniunii l-a avut în centru pe profesorul Mircea Ivănescu, fondatorul şi coordonatorul Festivalului „Brâuleţul”, dedicat copiilor, iniţiat la Curtea de Argeş. Om dedicat artei coregrafice din Argeş, acesta a pregătit generaţii de cursanţi la Palatul Copiilor şi în comunităţile în care a fost invitat să se ocupe de instruirea copiilor iubitori ai dansului popular. Profesorul Mircea Ivănescu este fiul pictorului Milan Ivănescu.
- Carmen Bârloiu: „Principala idee care ne-a condus la proiectul Centrului Cultural Oratia a fost să păstrăm acest patrimoniu şi să-l ducem mai departe”
În calitate de gazdă a evenimentului, Carmen Bârloiu le-a adresat oaspeţilor săi salutul de „bun venit” şi, la rândul său, le-a prezentat, împreună cu Ionuţ Fintoiu, îndrăgitul colecţionar de port popular, bijuteriile scoase de acesta din patrimoniul său impresionant. În zona noastră, rucăreanul Ionuţ Fintoiu deţine cel mai mare număr de costume populare complete. La reuniunea folcloriştilor, care a avut loc cu o săptămână înaintea Zilei Naţionale a României, acesta a bucurat ochii invitaţilor cu trei costume femeieşti şi trei bărbăteşti, în fiecare dintre ele predominând una dintre cele trei culori ale tricolorului: roşu, galben şi albastru.
„Vă mulţumesc, în primul rând, pentru faptul că aţi ales ca o aniversare atât de frumoasă să o petreceţi, împreună cu noi, în Muscelul de Nord. Anul trecut, am înfiinţat Centrul Cultural Oratia şi principala idee care ne-a condus la acest proiect a fost să păstrăm acest patrimoniu şi să-l ducem mai departe. Este foarte important să avem grijă de trecutul nostru, să-l conservăm. Fiecare dintre dumneavoastră sunteţi o valoare. Mă bucur că o avem alături de noi pe doamna Sanda Safta, reprezentanta Muzeului Câmpulung, cu care avem un parteneriat de lungă durată. Una dintre primele mari colaborări pe care le-am avut a fost organizarea ediţiei pilot a Nopţii Muzeelor la Sate, care s-a desfăşurat la Nămăeşti. A fost printre primele locuri din ţară, ca număr de vizitatori, ceea ce mă onorează şi mă bucură foarte mult. Nu se putea să nu mă străduiesc ca la Centrul Cultural Oratia să-l aduc pe prietenul meu Ionuţ Fintoiu.”, a realizat Carmen Bârloiu introducerea următorului moment al întâlnirii prieteneşti. Şi anume o invitaţie de a viziona cele şase costume în culorile tricolorului, ca un omagiu adus zilei de 1 Decembrie.
- Profesorul Victor Zaharescu: „Această locaţie ar trebui să se numească nu Tabăra Oratia, ci „Tabăra Carmen”. Eu cunosc numele Carmen Sylva şi Carmen Bârloiu”
Profesorul Victor Zaharescu, unul dintre membrii fondatori ai Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu Codin”, în anul 1973, s-a bucurat şi de momentul semicentenarului. Mulţi dintre cei care au înfiinţat asociaţia, în luna mai a anului 1973, la Priboieni, nu mai sunt în viaţă. Profesorul Zaharescu, martor al acelui moment istoric pentru cultura argeşeană, le-a împărtăşit colegilor cele trăite în urmă cu 50 de ani.
„Domnul profesor Mazilescu este de pe aceeaşi vale cu mine, Râul Doamnei, şi atunci ne mângâiem reciproc. Vreau să vă spun că această locaţie ar trebui să se numească nu Tabăra Oratia, ci „Tabăra Carmen” (n.r. sau „La Carmen”, a adăugat jurnalistul Constantin Paşol). Eu cunosc Carmen Sylva şi Carmen Bârloiu. Numele este predestinat. Poezia este caracteristică şi folclorului şi, mai ales, poporului român. Alecsandri spune: „Românul s-a născut poet”. Când am ajuns eu la domnul Costin Alexandrescu, culesesem enorm de mult folclor, începând de la Podu Dâmboviţei, unde la baza satului l-am cunoscut pe Bran Rădescu. Când am intrat în casa lui, a zis aşa: „Cine eşti, cum te numeşti, în faţa mea te prăpădeşti!” Era la 70 şi ceva de ani şi cu greu şi-a dat drumul. După o jumătate de oră – o oră, mi-a umplut tolba de creaţii excepţionale. Pe urmă, l-am descoperit, cred, pe unicul haiduc din România, Vasile Băncilă, care şedea în Dâmbovicioara sus, pe un promontoriu. Atât de mult era implicat în sat, încât îşi dresase măgarul să meargă în sat, să-i aducă mâncare şi să i-o urce acasă. Era o zăpadă de peste o jumătate de metru şi m-am dus din două în două zile, timp de trei săptămâni, la el, fiindcă obişnuia, dimineaţa, să tragă câte un şnaps şi nu puteai să stai de vorbă cu el, pentru că nu era coerent. L-am prins de câteva ori cu mintea lucidă şi am descoperit nişte balade excepţionale. El îşi zicea „Vasile al lui Băncilă, fecior fără niciun pic de milă”. Momentul aniversar s-a aşezat la Priboieni, pentru că acolo s-a bătut un priboi. A fost un moment extraordinar, sub patronajul domnului profesor Vrabie. Iniţiatorul cred că a fost domnul Costin Alexandrescu, un om minunat pentru această familie reprezentativă, prin câteva costume unicat. Alegerea gazdei, aici, a fost inspiraţia locului a domnului Sorin Mazilescu. Sau a lui Dumnezeu. Există o culegere superbă de versuri vechi în Renaştere care se numeşte „Carmina Burana”. Ca membru al acestei familii, la momentul de jubileu, vreau să vă împărtăşesc că m-am simţit extraordinar de bine în mijlocul dumneavoastră şi în mijlocul asociaţiei. Cred că în istorie va avea un loc foarte important prin culegerile şi activităţile pe care le-a făcut.”, a fost mesajul distinsului profesor Victor Zaharescu, fost director al Liceului Rucăr şi al Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung.
- Profesorul Cezar Neacşu: „Pe mine mă preocupă altceva: spiritul oamenilor de la Măţău. M-am gândit să-i dau titlul „Mai aproape de cer. Măţău”
O prezenţă de apreciat la Întâlnirea de Toamnă a fost profesorul Cezar Neacşu care, în ciuda stării de sănătate, s-a alăturat participanţilor. Cezar Neacşu este unul dintre membrii de bază ai asociaţiei.
„Ca să fiu autoironic, este o vorbă românească: „Dacă n-ai bătrâni, să-i cumperi”. Privindu-vă pe dumneavoastră, maturi, maturizaţi, şi amintindu-mi ce-am vrut să fac aseară, când mă îndoiam că voi putea să ajung aici, am să vă spun că mai lipseşte cineva dintre rucăreni. Cineva care, poate, acum este în munte cu vitele şi se numeşte învăţătorul Ilie Tăraş. Acest învăţător este un „Petre Ţuţea” al Muscelului nostru. Am găsit aseară nişte fotografii cu aspecte din viaţa culturală, spirituală a Rucărului, pe care cei doi buni prieteni, Tudorel Vlad şi Ilie Tăraş, mi le-au dăruit. Domnul învăţător Ilie Tăraş mi-a dăruit 28 de colinde bătute la maşină, cu numele celui care le-a cules, care n-au putut să ajungă acolo unde ar fi trebuit să ajungă, la Centrul Creaţiei Populare. Este o fotografie cu care cred că v-aş fi descreţit frunţile: o căruţă cu boi, plină cu fân, şi un ţăran limpede la minte, cu biciul la spate, stând cu mâna la obraz. Parcă se întreba: „Mă, pe unde s-o iau eu?” Poate şi ca o metaforă a „căruţei” noastre înfrăţite a Asociaţiei Culturale „C. Rădulescu Codin”. Îmi aduc aminte când doamna noastră, colegă de Normală, Adriana, ne-a invitat să fim alături de ea în această asociaţie. Am venit cu bună credinţă în oameni, în colegi, şi am făcut şi eu ce s-a putut. Pentru că n-au fost menţionate câteva dintre realizările Asociaţiei Culturale „C. Rădulescu Codin”, le spun eu acum: cartea cu colinde şi cartea cu descântece. Pe unde am trecut şi eu cu ansamblul meu, prin aproape toată ţara, le-am arătat colegilor şi şi-au adus aminte cu drag de Adriana Rujan şi de străduinţele ei în acest domeniu. Schopenhauer are o menţiune: în calităţile tale, cu care te deosebeşti de toată lumea, intră şi sănătatea. Dacă nu e sănătate, nimic nu e. Da. Ştim ce este cu problema dragostei: dacă dragoste nu e, nu ştiu ce mai rămâne. Eu sunt onorat de atenţia pe care aţi acordat-o unui mai bătrân împătimit al spiritului nostru popular. M-a întrebat domnul Zaharescu: „Ai terminat monografia?” Eu am spus: „Nu.” Măţăul are o monografie făcută de profesorul Şucu, care a realizat o lucrare, poate, unică a originii şi istoriei numelor de familie. Pe mine mă preocupă altceva: spiritul oamenilor de la Măţău. M-am gândit să-i dau titlul „Mai aproape de cer. Măţău”. Lucrez încă, pentru că lucrurile se hălăduiesc cu mare greutate. Să sper ca Dumnezeu să îmi ajute să duc la bun sfârşit, aproape de redactare, lucrarea mea. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a adus aici, aşa cum sunt, şi sper să ne vedem cu bine.”, a transmis profesorul Cezar Neacşu, cu care se identifică Ansamblul „Colinda”, colindătorul muscelean prin lume, nu numai prin ţară.
La finalul acestei relatări punctăm cine au fost participanţii la Întâlnirea de Toamnă de la Centrul Cultural Oratia: Sorin Mazilescu, Cremona Ţintatu Comănescu, Mariana Filipescu, Corina Deonise, Monica Mihăescu, Mircea Ivănescu, Eugenia Ivănescu, Raluca Marinescu, Mihai Marinescu, Elena Nencov, Constantin Paşol, Sanda Safta, Victor Zaharescu, Cezar Neacşu, Alex Mărghitan, Ion Mateescu, Radu Oprea, Nicolae Mihăilă, Micşunica Mihăilă, Maria Chirtoacă, Remus Cîrstea, Ion Prahoveanu, Ionela Bangală, Lucreţia Picui, George Vlădău, Măruţa Vlădău, Tudor Vlad, Mariana Bordeanu, Cristina Sava, alături de alături de gazdele Carmen Bârloiu, Ionuţ Fintoiu şi Adina Ţuţară.
Sărbătoarea de la Oratia a avut şi alt motiv de aniversare. Şi anume două zile de naştere, una înaintea Întâlnirii de Toamna, cealaltă după: farmacista Maria Vlădău şi profesorul Tudor Vlad.
Magda BĂNCESCU
