Cea mai interesantă destăinuire legată de modul de lucru pe durata săptămânii de Tabără de Pictură organizată de Ceramus îi aparţine artistului bucureştean cu origini tulcene Laurenţiu Midvichi, care şi-a dorit mai mult decât un peisaj din Câmpulung reconstituit pe pânză din culori şi pasiune. Autorul şi-a dorit în pictura sa o părticică din locul care i-a primit cu căldură pe el şi colegii săi, încântaţi de frumuseţea naturii în nuanţele unei toamne paradiziace, de spectaculozitatea apusului, de ospitalitatea şi generozitatea gazdelor. Laurenţiu Midvichi a folosit praful de cărămidă în grundul cu care a tratat pânzele pe care a pictat, din dorinţa de a „fereca” în ele o părticică dintr-un spaţiu de vis, indiferent de anotimp.
- Dorin Mirea: „Este prima tabără şi sunt sigur că nu va fi şi ultima”
Ca organizator al Taberei de Pictură „Expresie în culoare”, Dorin Mirea a fost şi amfitrionul vernisajului care a încheiat prima ediţie, derulată în intervalul 23-28 octombrie 2023. Acesta a oficiat premierea pictorilor invitaţi şi a celor „ai casei”, împreună cu artistul plastic Anca Maria Ciofîrlă, aflată în postura de prezentator al acţiunii de închidere a taberei. „Este prima tabără şi sunt sigur că nu va fi şi ultima. În primul rând, vreau să mulţumesc artiştilor care au venit în tabăra noastră, în această săptămână.”, a afirmat Dorin Mirea, a cărui recunoştinţă s-a îndreptat apoi către colaboratorii lui: Liliana Dumitraşcu, reprezentanta companiei LiftTEC, care a sponsorizat şi Festivalul de Film Ceramus şi piesa de teatru „Divorţul Anului”, şi George Rizea, proprietarul firmei Magazinul Artiştilor, un vechi prieten al său, care le-a asigurat artiştilor materialele necesare pentru execuţia lucrărilor.
- Lucrarea lui Marius Nicolae Creţu a câştigat concursul jurizat de artiştii invitaţi la tabăra câmpulungeană
Festivitatea a debutat cu recompensarea participării şi strădaniilor celor 14 artişti locali cu diplome şi cadouri din partea organizatorilor: Alexandru Marinescu, Maria Carmen Koszoruş, Mariana Claudia Filipescu, Zizica Stoicescu Mihai, Cornel Gheorghe Popa, Marius Nicolae Creţu, Carmen Măgureanu, Maria Răduţ, Cristina Ungureanu, Livia Oprescu, Adina Lixandru, Nicolae Pătru, Gabriela Florina Ghinea, Gheorghe Zamfir, membri ai Asociaţiei de Arte Vizuale „I.D. Negulici”.
Seria distincţiilor acordate pictorilor locali a fost încheiată cu o Diplomă de Excelenţă înmânată lui Carmen Lemnaru, care a împărtăşit publicului o dublă bucurie, şi pentru invitaţie, şi pentru alegerea sa ca model de către Elena Lupaşcu, o pictoriţă din Bucureşti. „A înţeles despre mine ceva despre care credeam că este greu de înţeles. Felicitări, doamna Lupaşcu, şi vă mulţumesc!”, i-a transmis aceasta colegei din Capitală.
Aceştia au avut, la rândul lor, un cadou pentru Dorin Mirea: o icoană înfăţişându-l pe Sfântul Dimitrie Basarabov, realizată de Alexandru Marinescu. Ierarhia lucrărilor pictorilor câmpulungeni a fost realizată pe baza jurizării colegilor din afara oraşului, care i-au desemnat pe ocupanţii primelor cinci poziţii ale clasamentului întocmit la final de tabără: premiul I – Marius Nicolae Creţu; premiul II – Alexandru Marinescu; premiul III – Carmen Koszoruş; menţiune 1 – Gabriela Ghinea; menţiune 2 – Gheorghe Zamfir, răsplătiţi cu premii în bani.
- Laurenţiu Midvichi: „Mi-am tratat pânzele cu grund şi praf de cărămidă şi am pictat peste. Am vrut ca o bucăţică din acest loc să facă parte din lucrări”
Partea a doua a festivităţii a fost rezervată invitaţilor, cărora li s-au decernat Diplome de Excelenţă, însoţite de daruri, care să le amintească de săptămâna în care au creat şi s-au relaxat la Câmpulung. Îi amintim pe invitaţii lui Dorin Mirea la Tabăra de Pictură „Expresie în culoare”: Mircea Gavrilescu (Craiova), Sebastian Iacob (Piatra Neamţ), Gheorghe Lazăr (Craiova), Teodor Vescu (Bucureşti), Eugen Dumitru (Craiova), Laurenţiu Midvichi (Tulcea), Elena Lupaşcu (Bucureşti), Gheorghe Coman (Valea Călugărească), Dragmar Luana Oprea (Bucureşti), Anca Maria Ciofîrlă (Bucureşti), Corneliu Drăgan (Târgovişte).
Pe durata câtorva zile calde de toamnă splendidă, aceştia au văzut ce este mai frumos în oraş, locurile inspirând lucrări extraordinare. I-au ajutat şi peisajele, i-au ajutat şi oamenii, după cum au mărturisit toţi, recunoscători pentru faptul că au fost întâmpinaţi cu dragoste de gazde şi trataţi cum se cuvine de personalul de la Ceramus. Artiştii au copleşit-o cu complimente pe doamna Mihaela, care i-a răsfăţat pe musafiri cu delicatese culinare, pe care unii dintre ei nu le-au încercat până acum. Dorin Mirea s-a aflat permanent lângă oaspeţii săi şi i-a însoţit în timpul vizitelor la edificiile reprezentative din Câmpulung. „Pentru noi a însemnat foarte mult. L-am simţit o persoană foarte caldă.”, mărturisea Gheorghe Coman despre plăcuta lor companie. „Ne-am simţit bine şi chiar mai vrem!”, a adăugat colegul său, Corneliu Drăgan.
Frumosul complex deţinut în Grui de Dorin Mirea – cele două lacuri, în special – a fost tema lucrărilor realizate de Laurenţiu Midvichi, Teodor Vescu, Gheorghe Coman, Elena Lupaşcu, Sebastian Iacob, Mircea Ştefan Gavrilescu, Gheorghe Lazăr, Eugen Dumitru, dar şi de colegii câmpulungeni Gheorghe Zamfir şi Gabriela Ghinea. În afara lacului cu nuferi, preferat de artiştii participanţi la tabără, inclusiv de el, Teodor Vescu a realizat o alegorie, prin care a încercat să redea poarta vechiului cuptor de cărămidă, prin care se vede lacul în lumina incredibilă a asfinţitului. O combinaţie între fabrica de cărămidă şi lacul înroşit de „scufundarea” soarelui la apus.
Corneliu Drăgan a „atacat” artistic cea mai centrală zonă a Câmpulungului, tronsonul dintre Bărăţie şi Hotelul Regal. Două dintre artistele locale, Carmen Lemnaru şi Livia Oprescu, au fost pictate de Elena Lupaşcu, din Bucureşti, impresionată de expresivitatea colegelor sale câmpulungene.
Un grup de clădiri amplasate la intrarea în oraş, remarcate în timpul aşteptării la semafor, i-a inspirat şi pe Gheorghe Coman, şi pe Laurenţiu Midvichi. Pentru că a călătorit împreună cu Gheorghe Coman, „am văzut acelaşi peisaj şi nu ne-am abţinut să-l pictăm amândoi. Ştiam că vor fi rezultate diferite. Este vorba despre aceeaşi casă pe care am văzut-o în drumul nostru către tabără.”, spunea Laurenţiu Midvichi.
Însă, cea mai frumoasă confesiune a serii a privit maniera de execuţie a unuia dintre tablourile lui Laurenţiu Midvichi, care a pus şi suflet, şi praf de cărămidă în pictura sa. „Lacul cu lotus indian m-a impresionat din prima. Eu mai pictez ciulini şi tot felul de plante uscate. Chiar dacă nu este perioada în care sunt înfloriţi, mi-au plăcut aşa, uscaţi, cum sunt. Şi am încercat să-i redau în acest minunat apus. Un alt detaliu tehnic, dacă îmi permiteţi să vă împărtăşesc: pentru că am călcat la propriu pe praf de cărămidă, am introdus praf de cărămidă în grund. Mi-am tratat pânzele cu grund şi praf de cărămidă şi am pictat peste. Am vrut ca o bucăţică din acest loc să facă parte din lucrări.”, povestea Laurenţiu Midvichi.
- „Această tabără are nevoie de continuitate, pentru că este un lucru benefic pentru comunitatea locală şi pentru cultura acestei ţări”
Cei care au mai fost la Câmpulung au remarcat ce s-a schimbat în bine, dar şi ce s-a schimbat în rău. Gheorghe Coman, de pildă, a fost entuziasmat să vadă complexul Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I” renovat, dar şi dezamăgit să constate cât de tare s-au degradat o parte dintre imobilele cu valoare arhitecturală şi istorică.
„Eu, cumva, redescopăr aceste locuri. Acum 20 de ani, plus, minus unul-doi, eram prin aceste locuri, într-o altă tabără, şi am fost cazaţi la Şcoala Normală. Pe atunci, nu arăta atât de bine ca acum. Dar am fost extrem de încântat să văd ce s-a întâmplat acolo în bine, pentru că multe locuri, din păcate, merg spre rău, cu clădirile noastre de patrimoniu. Ca o coordonată a activităţii mele în tabere este necesitatea de a reprezenta ceva din spiritul locului, care să rămână ca o viziune a mea. Clădirile (n.r. redate într-unul dintre tablourile realizate în tabără) reprezintă primul impact în momentul în care intram în oraş, aşteptam la semafor şi lumina soarelui favorabilă a scos în evidenţă acest grup de clădiri, pe care am simţit nevoia să-l imortalizez.”, spunea Gheorghe Coman.
„Am descoperit aici atâta diversitate pitorească! Aproape fiecare imagine de aici poate face obiectul unei lucrări de artă. Lucrările mele sunt inspirate chiar de locaţia în care ne-am aflat în această săptămână. Atmosfera a fost de vis şi este normal să-mi doresc şi eu, la fel ca şi colegii, să ne întoarcem.”, a afirmat Mircea Ştefan Gavrilescu.
„În această vară, am avut o tabără aici şi, când Liviu (n.r. Liviu Cioacă) a lansat ideea unei tabere, eram cu Dorin şi atunci a pornit această iniţiativă. Eu îi cunoşteam pe prietenii din Craiova, i-am chemat şi le-am spus despre ce este vorba. George, de la Magazinul Artiştilor, care era la vernisaj – m-a surprins prezenţa lui acolo, nu ştiam că se cunoaşte cu Dorin – i-a invitat pe colegii din Bucureşti. Aşa s-a creat grupul şi am fost invitaţi aici. Sper să ne revedem la ediţia următoare.”, a povestit Teodor Vescu despre conturarea unui demers conceput şi pregătit într-un timp scurt.
Laurenţiu Midvichi, căruia i-a aparţinut ultimul mesaj din partea invitaţilor, a insistat asupra calităţii de om regăsită în tabăra de la Ceramus, atât la gazde, cât şi la oaspeţi. „Trebuie să mulţumesc şi eu pentru ospitalitate şi primirea care ni s-a făcut. Şi nu numai atât, pentru atenţia de care am avut parte pe toată perioada. Timp de aproape o săptămână, atelierul şi casa noastră s-au mutat aici, pe tărâmul Ceramus, şi ne-am simţit cu toţii grozav. Aşa cum au spus şi colegii noştri de la cenaclu, cred că această tabără are nevoie de continuitate, pentru că este un lucru benefic pentru comunitatea locală şi pentru cultura acestei ţări. Felicit colegii pentru munca depusă. Apropo de aceste etichetări care se fac, pictori profesionişti, pictori amatori, pentru mine contează foarte mult calitatea umană. Îmi amintesc vorbele unui bun prieten pictor, care mi-a spus: să nu uiţi niciodată că, înainte să fii artist, eşti om. Această calitate umană am descoperit-o aici.”, a încheiat acesta.
Înainte de vizionarea pe îndelete a tablourilor de către publicul vernisajului, a fost păstrat un moment de reculegere în memoria lui Gheorghe Pristavu, iniţiatorul Asociaţiei „Suflet Muscelean”, care stă la baza multora dintre acţiunile culturale şi sociale din Câmpulung şi Muscel. Asociaţia „Suflet Muscelean” a fost partenerul acestui demers cultural, care va fi repetat la anul.
Magda BĂNCESCU
