Expoziţia temporară de arheologie, „Underground Câmpulung – Istorii Redescoperite”, prezintă publicului vizitator vestigii şi dovezi arheologice aparţinând unor comunităţi umane, ce locuiau în areale diferite şi în epoci distincte: Castrul Roman Jidova, Ansamblul feudal monahal Mănăstirea „Negru Vodă” și Biserica Fundeni. Cercetările arheologice desfăşurate în cadrul acestor situri au relevat descoperirea unor artefacte semnificative specifice activităţilor economice şi meşteşugurilor practicate. În cadrul acestei expoziţii sunt expuse 40 de bunuri culturale din cadrul colecţiei de arheologie: ceramică, monede, piese de harnaşament, piese de podoabă, materiale de construcţii, crucifixe mortuare, etc.
Vestigiile arheologice aferente epocii daco-romane (sec. II.III d.Hr) descoperite în cadrul sitului arheologic Castrul Roman Jidova cu ocazia campaniilor de cercetări arheologice reprezintă dovada continuităţii populaţiei daco-romane în această zonă şi pot infirma teoria imigraţionistă formulată de istoricii maghiari în secolul XIX. În cartierul Apa Sărată a fost descoperită în anii 60 ai secolului XX, o aşezare neolitică cercetată de către specialiştii Muzeului Câmpulung în colaborare cu cei ai Institutului de Arheologie din Bucureşti, coordonaţi de către profesorul Dinu V. Rosetti.
- Castrul Roman Jidova
Cercetările efectuate la Castrul Roman Jidova au adus contribuţii în elucidarea problemei continuităţii populaţiei autohtone în timpul şi după stăpânirea romană (…) săpăturile arheologice au pus în evidenţă, pe lângă obiecte de origine romană, şi obiecte de ceramică, arme, podoabe, unelte sau monede dacice, demonstrând existenţa populaţiei autohtone în această zonă în timpul stăpânirii romane. Un mare număr de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice de aici se află expuse în muzeul castrului şi la Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung.
- Mănăstirea Negru-Vodă
Biserica voievodală din strada Negru Vodă, nr. 64, datează de la mijlocul secolului al XIV-lea, fiind înmormântaţi aici atât Basarab I, cât şi fiul său, Nicolae Alexandru Basarab. Cercetările arheologice în cadrul sitului Mănăstirea „Negru Vodă”, specific secolului al XIV-lea, au început în anul 1969 prin realizarea unor perigheze şi sondaje arheologice în incinta Turnului Clopotniţă şi a Bisericii Bolniţă aşezată pe partea sudică a complexului monahal. În perioada 1975-2004, în incinta sitului arheologic s-au desfăşurat cercetări arheologice sistematice menite să evidenţieze constatarea succesiunii depunerilor corespunzând principalelor etape de locuire, situată pe terasa înaltă din partea dreaptă a Râului Târgului. Scopul principal al acestor cercetări l-a constituit delimitarea poziţiei stratigrafice a primelor împrejurimi aflate în partea de est a incintei, unde au fost descoperite resturi de construcţii şi pavaj de cărămidă ce indică prezenţa zonei fortificate ce delimita perimetrul ansamblului monahal. În urma cercetărilor arheologice realizare între anii 1975-1977, au fost descoperite 200 de morminte specifice ritualului funerar al inhumaţiei, la care se adaugă gropile de mormânt din care, în secţiuni, au fost surprinse numai extremităţile.
- Biserica Fundeni
Biserica Fundeni de pe strada Muzeul Fundeni, nr. 17, este construită în al treilea sfert al veacului al XV-lea, din piatră de râu şi rânduri orizontale de cărămizi, precum şi bucăţi de piatră de Albeşti cioplită. Cercetările arheologice s-au desfăşurat în mai multe etape: prima etapă între anii 1968-1969 a cuprins sondaje arheologice şi cercetări preventive, iar etapa a doua de cercetare arheologică sistematică din anul 1988 care s-a desfăşurat în interiorul bisericii, a avut ca scop identificarea fundaţiilor vechi ale bisericii, reconstruirea planului şi stabilirea datării acesteia.
Expoziţia este deschisă până la sfârşitul lunii septembrie 2023, iar cei interesaţi pot afla mai multe detalii despre cercetările care au avut loc în cele trei locaţii menţionate vizitând Muzeul Municipal Câmpulung, Secţia Istorie şi Artă Plastică.
E.M