20.2 C
Campulung Muscel
25/06/2024

Andrei Chiriac, regizorul serialului „Egregora. Comoara pierdută”, filmat şi lângă Câmpulung: „Aici s-a plantat sămânţa din care s-a născut Ţara Românească”

„Ce ţară frumoasă avem!”, murmurau spectatorii în timpul derulării secvenţelor de vis surprinse de echipa de filmare a producţiei „Egregora. Comoara pierdută”, al cărei prim episod a fost prezentat şi la Câmpulung, aseară, la Casa de Cultură a Sindicatelor „C.D. Aricescu”. Evenimentul cinematografic a atras lume multă la filmul a cărui proiecţie câmpulungeană a beneficiat de prezenţa regizorului Andrei Chiriac. Alături Adrian Popa, directorul Muscel TV, care a susţinut proiectul cultural, Andrei Chiriac a fost, practic, gazda unui public entuziasmat de vizionarea unui film proaspăt şi impresionant ca realizare. Cu atât mai mult cu cât regizorul a folosit ca decor şi peisajul din jurul Câmpulungului, de la Nămăeşti, unde echipa a filmat, în condiţii deosebite de vreme, scene care implicau în jur de 60 de cai şi călăreţi. La acţiunea de joi, 4 mai 2023, au fost invitaţi şi călăreţii de la Herghelia 7 Cai Nămăeşti, care au sprijinit cu „logistica” lor realizarea secvenţelor muscelene. Obârşia argeşeană a lui Andrei Chiriac l-a adus pe acesta de mai multe ori în Argeş, împreună cu echipa de producţie, care, aidoma personajelor din „Egregora. Comoara pierdută”, şi-au propus o călătorie prin peste 200 de locuri din ţară, a căror spectaculozitate concurează producţii internaţionale de acest gen gustat de publicul prezentului.

  • Formatul serialului tv cu un buget estimat de 11 milioane de euro: trei sezoane cu câte 12 episoade fiecare   

„Călătoria” primului episod al serialului „Egregora. Comoara pierdută”, începută de câteva luni prin ţară, a avut, aseară, un popas la Câmpulung. Aici, regizorul Andrei Chiriac şi colegii săi din echipa de producţie care l-au însoţit la Câmpulung au găsit un public cald şi curios de „premiera” musceleană a unui film care a declanşat un interes puternic la nivel naţional. Se şi lucrează de mult timp la el, filmările începând prin 2018, având un buget estimat de 11 milioane de euro. La atât se ridică finanţarea de care este nevoie pentru cele 36 de episoade, dintre care au fost realizate două.

„Egregora. Comoara pierdută” este un proiect care nu numai că reuşeşte să genereze, dar şi să adune entuziasm, dovadă fiind prezenţa dumneavoastră în număr mare în sală. Filmul este o poveste, dar, la rândul său, are o poveste.”, a anunţat evenimentul directorul Muscel TV, Adrian Popa, lăsându-l pe regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul Andrei Chiriac s-o dezvăluie publicului.

„Vă îmbrăţişez din inimă cu bucurie şi vă mulţumesc că aţi ales în această seară să fiţi alături de „Egregora. Comoara pierdută”. Ne vom bucura de primul episod al primului sezon. Serialul tv are 36 de episoade, aşa este conceput, în trei sezoane.”, şi-a descris regizorul Andrei Chiriac creaţia care, în acest an, va căpăta un cu totul alt ritm.

„Povestea despre dragoste frăţească, trădare, povestea unei comori pierdute, a unei comori blestemate” este, de fapt, povestea unor tineri pasionaţi de istorie şi arheologie, care găsesc jurnalul secret al lui Vlad Ţepeş şi o parte dintr-o arhivă secretă a Ordinului Dragonilor. În această arhivă sunt menţionate codat comoara ascunsă a dacilor şi secretele pe care dacii le-ar fi moştenit de la o civilizaţie de mult dispărută. După ce cei nouă orfani dau de documentele pierdute, începe goana după comori prin toată România.

  • „Nu se poate recrea acest „Egregor” decât atunci când fraţii încetează să se mai trădeze între ei”

Filmul face referire la comoara negăsită de romani, dar nu numai. „Dincolo de aur, pe care romanii nu l-au luat acum 2000 de ani, când au cucerit o parte din Dacia, vom găsi şi altfel de comori, spirituale, care, combinate cu cele materiale, vor crea o nouă realitate pentru România. (…) Este o comoară spirituală pe care dacii o ştiau, un secret care, dacă ar fi fost spus, ar schimba vibraţia în spaţiul românesc şi nu numai. Astă-seară, ne bucurăm de primul episod a cărui acţiune se petrece în perioada lui Vlad Ţepeş, ultimul an al celei de-a doua domnii, 1462. Vorbim în film despre dragostea frăţească, despre trădarea între fraţi şi despre faptul că nu se poate recrea acest „Egregor” decât atunci când fraţii încetează să se mai trădeze între ei.”, povestea Andrei Chiriac despre esenţa producţiei sale.

„Egregor” – a continuat acesta – este fiinţa psihică emanată din conştiinţa colectivă. Aceasta este comoara pe care dorim să o găsim la finalul filmului. Am romanţat „Egregora”, pentru că filmul este un omagiu şi pentru sacrul feminin. Doar balansate lucrurile, sacrul feminin cu sacrul masculin, aceste două lucruri complementare, putem bate la poarta Templului Comorii, putem merita să atingem comoara pierdută.”

  • „Acest secret există încă pe teritoriul României: Apa Vie, pe care o vom reactiva cu ajutorul acestei călătorii. Apa Vie din fiecare dintre noi”

Regizorul Andrei Chiriac şi-a dorit ca „Egregora. Comoara pierdută” să constituie „un omagiu pentru cei care au păstrat această ţară împreună, pentru domnitorii noştri, pentru strămoşii noştri, care au călătorit de-a lungul secolelor şi ne-au dăruit o ţară. Vom căuta de-a lungul episoadelor comoara pierdută şi-o vom găsi la final, după ce vom merita să o găsim. Aţi văzut în film că vorbesc despre secretul Apei Vii şi parafrazez o poveste pe care am auzit-o undeva în Munţii României, la un preot. Aici, bineînţeles, fabulăm. Şi noi, acum 2000 de ani, ar fi trebuit să ducem un dar la naşterea Pruncului Iisus. Darul din partea noastră este secretul Apei Vii. Credinţa. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că magul din Dacia, solul nostru, a fost trădat şi omorât şi, atunci, noi nu ne-am manifestat darul la marele Egregor care s-ar fi întâmplat acum 2000 de ani. Dar acest secret există încă pe teritoriul României: Apa Vie, pe care o vom reactiva cu ajutorul acestei călătorii. Apa Vie din fiecare dintre noi.”, relata regizorul Andrei Chiriac.

  • Cele 36 de episoade vor fi gata până la sfârşitul anului 2024

„Filmul vorbeşte şi despre drumul alchimic şi despre alchimie, despre transformarea plumbului în aur sau, mai bine zis, despre transformarea frecvenţelor joase în frecvenţe înalte. Câteva personaje rostesc replici gen: „Mi-e frică”. Personajele noastre din 2023, tinerii noştri, care sunt de la un orfelinat din Bucureşti, evadează în spaţiul fricii şi, călătorind, se şlefuiesc, uşor-uşor transformând frica într-o frecvenţă mai înaltă. Trebuie să ajungem la frecvenţa dragostei christice pentru a merita să atingem poarta Templului Comorii. (…) Este un film care vă propune şi o călătorie interioară, o călătorie pe care am închipuit-o având 36 de etape, trei sezoane, 12 episoade per sezon.”, a mai precizat Andrei Chiriac.

Deocamdată, sunt gata primele două episoade. „Vestea bună este că, în acest an, începem producţia mai în forţă şi, până la sfârşitul anului, ne vom bucura cel puţin de un prim sezon, urmând ca, în 2024, să vă încânt cu toate cele trei sezoane, adică povestea completă. Deznodământul este foarte interesant.”, a asigurat Andrei Chiriac.

  • „Una dintre zonele preferate ale mele este Câmpulungul. Zona îmi este foarte dragă, iar relieful îmi permite mie să realizez nişte secvenţe care sper să rămână în conştiinţa dumneavoastră”

„Egregora. Comoara pierdută”, care are două componente, una de epocă şi una contemporană, pune în valoare tradiţiile şi frumuseţile ţării noastre. În primele două episoade au fost incluse scene turnate în vecinătatea Câmpulungului. „Cumva am rădăcini pe la Curtea de Argeş şi, astfel, este un omagiu şi alor mei.”, mai spunea Andrei Chiriac care, pe lângă originea argeşeană, a fost determinat de istoria nordului judeţului să insereze peisajul muscelean în realizarea sa cinematografică.

La începutul anului 2021, a filmat în frumosul spaţiu al Câmpulungului, la Nămăeşti, pe un platou aproape de zona Iezer-Păpuşa. „A fost o filmare extrem de complicată şi de grea şi din cauza vremii. Oricum, noi ne-am aruncat să filmăm o secvenţă destul de complicată, cu foarte mulţi cai, aproape 60 de cai şi călăreţi şi foarte mulţi oameni la producţie. Vremea ne-a jucat feste, dar am reuşit să ducem la capăt filmarea. Scenele pun în valoare şi zona, şi filmul, şi subiectul nostru. Una dintre zonele preferate ale mele este Câmpulungul, pentru că am o oarecare legătură cu Argeşul, bunicul meu fiind din Curtea de Argeş. Zona îmi este foarte dragă, iar relieful îmi permite mie să realizez nişte secvenţe care sper să rămână în conştiinţa dumneavoastră. Mi-am dorit de foarte mult timp să filmez la Câmpulung, pentru că este o zonă încărcată din punct de vedere istoric. Aici a fost sămânţa despre care vorbim şi în film. Aici s-a plantat sămânţa din care s-a născut Ţara Românească.”, mărturisea Andrei Chiriac despre alegerea Muscelului, alături de alte locuri fascinante ale României precum Munţii Bucegi, Valea Obârşiei, Valea Avrigului, Munţii Şureanu, Cazanele Dunării, Polovragi şi Baia de Fier, Transfăgărăşan şi Mănăstirea Cârţa din Sibiu, Masivul Piatra Craiului, Şirnea – Braşov, Domneşti, Corbeni, Corbii de Piatră, Castelul Corvinilor etc.

Personajele din „Egregora. Comoara pierdută” sunt interpretate de: Daniel Nuţă în rolul lui Vlad Ţepeş, Eduard Trică – Radu cel Frumos, Maia Morgenstern – Contesa Madgia, Ştefan Velniciuc – Iancu de Hunedoara, Dimitri Bogomaz – Călugărul, Ramona Bădescu – Contesa Francesca, Florin Stancu – Stancu, Andrei Chiriac – căpetenia Dragonilor, Răzvan Gheorghiu, Ionuţ Deliu, Flavia Hojda, Relu PoaleLungi, Ioana Abur, Mircea Silaghi, Puiu Jipa, Sophie Vărzaru, Nicolae Copoceanu, Tudor Filiş.

Magda BĂNCESCU

Sursa foto din timpul filmărilor de la Nămăeşti: Dragoş Dumitrescu

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!