Două clădiri din reţeaua şcolară a Câmpulungului, încadrate una în clasa de risc seismic 1, cealaltă în clasa de risc seismic 2, au făcut, astăzi, 12 aprilie 2023, obiectul unor expertize tehnice realizate de o firmă din Bucureşti. Specialiştii au luat probe şi au efectuat măsurători cu ajutorul unei aparaturi speciale, care le permite să determine calitatea grinzilor, a betonului şi a grosimii fierului. Prima instituţie la care s-au întreprins verificări minuţioase pentru a se stabili gradul de rezistenţă al clădirii şi intervenţiile de consolidare pe baza constatărilor experţilor a fost Grădiniţa cu program prelungit „Sfântul Nicolae”, după care acţiunea s-a mutat la Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, pentru aceleaşi operaţiuni. Primăriţa Elena Lasconi şi city-managerul Ioana Marcu s-au întâlnit cu echipa care întocmeşte cele două rapoarte, mai cu seamă că intenţiile pentru „Oprea Iorgulescu” sunt de a accesa o finanţare nerambursabilă, pentru a i se face o reabilitare capitală.
- Şcoala „Oprea Iorgulescu” face obiectul unui proiect de reabilitare cu fonduri europene
„La Grădiniţa „Sfântul Nicolae” este o situaţie pe care eu o consider cu iz penal. Am achiziţionat serviciile de întocmire a expertizei tehnice la cele două instituţii de învăţământ. A fost întocmit un caiet de sarcini stufos, pentru că ne-am dorit ca aceste expertize să fie făcute ca la carte. La „Sfântul Nicolae” nu există stâlpi de rezistenţă, ca să poată să folosească o aparatură de ultimă generaţie, care să-i edifice în privinţa grosimii fierului beton şi a betonului şi, atunci, s-au luat probe din pereţi. La Şcoala „Oprea Iorgulescu” vrem să refacem clădirea veche şi există această posibilitate prin Programul Operaţional Regional, care se deschide în această vară. Singura noastră şansă, aşa cum am spus-o de fiecare dată, sunt fondurile europene.”, ne-a declarat primăriţa Elena Lasconi legat de acţiunea de astăzi.
Competenţa celor care studiază gradul de rezistenţă la cutremur al celor două imobile nu poate fi pusă la îndoială. Reprezentantul firmei este absolvent de Arhitectură şi a lucrat pentru companii cu notorietate naţională. În zona noastră a colaborat cu Holcim şi aşa a ajuns să cunoască Câmpulungul. A accesat procedura de achiziţie şi pentru expertiza tehnică în baza căreia va fi realizată D.A.L.I. la Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, şi pentru expertiza tehnică pentru Grădiniţa „Sfântul Nicolae”.
„La „Oprea Iorgulescu” vom realiza şi un audit energetic, pentru a vedea cum îmbunătăţim sistemul de încălzire. Apoi, facem D.A.L.I. pentru reabilitare, cu extindere, pentru că vrem că vrem s-o depunem, până în septembrie, pe P.O.R. Învăţământ. Fiind monument, a fost singura (n.r. dintre unităţile de învăţământ) care avea nevoie de intervenţii şi n-am prins-o pe P.N.R.R., valoarea fiind prea mare.”, a precizat city-managerul Ioana Marcu.
Cum complicaţiile nu puteau lipsi, cadastrul clădirii monument istoric era comun cu cel al corpului nou de şcoală, ceea ce a impus separarea lor. În plus, şcoala cea nouă a atins regimul maxim de înălţime admis pentru zonă – sit istoric -, fapt care împiedică adăugarea unui „supliment” pe verticală pentru a crea săli de clasă în partea de mansardă. De ce este nevoie de spaţiu la această instituţie de învăţământ? „Aproape toate şcolile şi-au organizat învăţământul într-un singur schimb. Şcoala nr.1 funcţionează cu două schimburi şi n-are nicio clasă liberă. Este o şcoală foarte bună şi este „bătaie” ca să-ţi înscrii copilul aici.”, a adăugat Ioana Marcu.
- Prima concluzie la Grădiniţa „Sfântul Nicolae”: „Acolo trebuie intervenit urgent în anumite zone de şarpantă”
După probele şi evaluarea efectuate la Grădiniţa „Sfântul Nicolae”, specialistul contractat de Primărie i-a prezentat primele observaţii. Cele mai mari probleme sunt la acoperiş. „Am urcat la grădiniţă pentru a extrage nişte probe de lemn şi situaţia nu este roz deloc. Lipsesc elemente la nivelul şarpantei, sunt făcute nişte intervenţii demult, în ’70-’80, cu elemente suplimentare, care sunt putrede. Nu uşurează planşeul, cum erau puse atunci, la intervenţie, ci sunt o greutate, o povară pentru planşeu. Am vorbit şi cu doamna arhitectă Mădălina. Noi, oricum, o să lucrăm cu mai mulţi experţi. În acest gen de expertiză a unui monument, cooptăm doi-trei experţi. Mai mult ca sigur, majoritatea vor merge pe o intervenţie urgentă, ca soluţie, şi după aceea, consolidarea propriu-zisă. Acolo trebuie intervenit urgent în anumite zone de şarpantă.”, a afirmat reprezentantul echipei care efectuează expertiza tehnică.
Analizele realizate astăzi vor fi înaintate experţilor care se vor pronunţa în privinţa soluţiilor. Ei vor studia şi expertizele vechi, pe care le vor pune în balanţă cu rezultatele echipei de lucru prezentă astăzi la cele două unităţi de învăţământ. Până la sfârşitul lunii, Primăria va fi în posesia concluziilor oficiale ale expertizei tehnice, pentru a şti ce este de făcut. Însă primele rapoarte – rapoartele de încercări – după probele şi măsurătorile de astăzi vor fi întocmite imediat după Paşte.
- Grădiniţa rezistă. „Se vede că structura are o rezervă de rezistenţă şi rigiditate la seism. Planşeele sunt uşoare, iar zidurile sunt groase pentru regimul ei de înălţime”
„La o primă vedere, eu, ca inginer structurist, pot să vă spun că structura arată bine. Acele arce, de obicei, dau o împingere foarte mare în ziduri. Acele arce fisurează foarte tare. Aici, sunt nişte fisuri aparente, unele chiar şi în structură. Gradul de uzură şi de degradare a unei clădiri se vede în aceste arce care dau împingeri. Aici, sunt degradări foarte mici. Se vede că structura are o rezervă de rezistenţă şi rigiditate la seism. Planşeele sunt uşoare, iar zidurile sunt groase pentru regimul ei de înălţime. Dezavantajul este că aceste planşee nu sunt din beton ca să lege zidurile. Când este depăşită capacitatea unui zid, adică se creează un plan de forfecare, acesta cade. Nu mai are legătura la nivelul planşeului care să ţină zidul. Acestea sunt avantajul şi dezavantajul planşeelor de lemn. Dar ce-am văzut eu că este urgent este şarpanta, care este formată din nişte grinzi cu zăbrele care reazemă pe ziduri… aşa se făcea. Ca să nu mai aducă o încărcare suplimentară planşeului, ea era descărcată pe ziduri. Acele grinzi cu zăbrele au ieşit din lucru, s-au pus nişte elemente şi acum acoperişul reazemă pe planşeu. Deşi, înainte, a fost luat în calcul să reazeme pe ziduri. Reazemă pe planşeu şi planşeul nu arată grozav. Cum lipsesc nişte elemente ale şarpantei… Doamne fereşte! cu încărcarea zăpezii sau la un vânt, o furtună, o pierdere de stabilitate locală la nivelul învelitorii şarpantei poate să genereze un accident la nivelul etajului intermediar. Sau prăbuşiri locale, tot aşa, la pierderi ale stabilităţii. Dacă şarpanta cade pe o latură, există riscul ca un element de şarpantă să treacă prin acel tavan şi să accidenteze pe cineva.”, spunea specialistul care conduce echipa de lucru.
Ce intrigă în cazul Grădiniţei „Sfântul Nicolae” este ameliorarea din senin a gradului de rezistenţă la cutremur, prin „îndulcirea” clasei seismice 1, în care fusese încadrată iniţial, în risc seismic 2, pentru a se putea executa o lucrare care a „încărcat” mai mult o clădire veche şi neconsolidată.
La Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, intervenţiile au constat în decuparea tencuielii pe o anumită porţiune, după care s-a făcut un caroiaj şi, pentru conductivitate, s-a pus un „unguent”. Peretele este ascultat cu nişte receptori şi, în acest fel, se testează calitatea betonului. Iar pentru determinarea armăturii cu pahometru se scanează peretele.
Magda BĂNCESCU