18.1 C
Campulung Muscel
18/06/2024

Scrisori din Câmpulung de Adrian Săvoiu – “Costumul tradiţional din Muscel în desenele Alexandrinei Enăchescu-Cantemir”

Foto: Port din Rucăr; Fotă din Rucăr (detaliu)

După anul 1900, interesul pentru domeniul etno-folcloric a manifestat o creştere substanţială în tot ceea ce s-a tipărit în România. Dintre lucrările apărute în prima jumătate a secolului al XX-lea, cu referire directă la tema etno-folclorică, se remarcă volumul „Izvoade strămoşeşti”, de Mărgărita Miller-Verghy, publicat în 1911, în ediţie bilingvă, română – franceză. Deceniile trei – patru ale secolului XX se evidenţiază şi ele printr-un număr însemnat de autori interesaţi de subiectul strict al temei. Dintre aceştia, Ion T. Banea, în 1928, publica volumul „Portul naţional”, G. T. Niculescu-Varone, în 1934 şi 1937, oferea cititorilor două volume, „Portul naţional românesc” şi „Costumele naţionale din România întregită”, iar Alexandrina Enăchescu-Cantemir, în 1939, prezenta sub formă de mapă, în versiunile română, franceză, germană, engleză şi italiană albumul „Portul popular românesc”.

Foto: Vechi port femeiesc din Muscel; Ie veche din Muscel (detalii); Veche fotă din Muscel (detaliu)

Albumul Alexandrinei Enăchescu-Cantemir, tipărit la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, a fost pregătit pentru Expoziţia Universală de la New York din 1939 şi a respectat, în mare, unele exigenţe ale acestei împrejurări. Rămânea netipărită însă partea cea mai însemnată şi mai amplă a lucrării, detaliile: ele urmau să apară, în intenţiile Alexandrinei Enăchescu-Cantemir în alte cinci volume masive. Din păcate, proiectul ei nu s-a putut materializa.

Foto: Port din Muscel; Ie din Muscel (detalii); Fotă din Muscel (detaliu)

Abia în 1971, la un an după dispariția etnografei la vârsta de 90 de ani, a fost tipărit un al doilea album intitulat, tot ca precedentul din 1939, „Portul național românesc”. Albumul a apărut prin îngrijirea eseistului C.D. Zeletin, care semnează și un substanțial cuvânt-înainte, unde remarcă, printre altele:
Creaţia Alexandrinei Enăchescu Cantemir, care a îndreptăţit pe mari scriitori şi oameni de cultură ai țării noastre ca N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Gusti etc. să o considere o capodoperă, se singularizează de alte lucrări similare. Însuşirea ei cea mai de preţ este autenticitatea. Autoarea, în peregrinările ei repetate prin satele cele mai ascunse ale țării, sustrase deci tangenței impurificatoare de port, a înfăptuit o selecţie ştiinţifică în care întâietatea a avut-o principiul vechimii şi al purităţii. Mergând pe firele acestei pânze fecundante de ape, ispitită de izvoare şi răscruci, ea a căutat s-o reprezinte în lumina unui adevăr pe care îl reflectă – adevărul unității și continuității etnice a românilor de pe întreg cuprinsul ţării.

Opt planșe ale albumului „Portul național românesc” (ediția din 1971) prezintă costumul tradițional din Muscel, cu detaliile sale.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!