Acţiunile sociale şi educaţionale, bazate pe conceptul de voluntariat, ale tinerilor din clubul LEO Leolution Câmpulung se succed într-un ritm fără concurenţă din partea colegilor de generaţie implicaţi în manifestări asemănătoare, cu şcoala sau în afara şcolii. Calendarul de proiecte a căpătat un impuls de apreciat şi datorită faptului că sunt în „teste” noii recruţi selectaţi în sesiunea de la sfârşitul anului trecut, din rândurile cărora vor fi admişi în rândurile LEO cei care conving prin ideile şi iniţiativele despre care v-am relatat în ultima vreme. Meşteritul mărţişoarelor împreună cu copiii, confecţionatul felicitărilor alături de copiii îngrijiţi la Centrul „Vladimir Ghika”, vizionare de film, clubul de lectură şi dezbaterea pe o temă medicală mai deloc „atacată” la nivel local, daltonismul, sunt cele mai recente propuneri ale „leuţilor” puse în practică.
„Ochii trăiesc clipa”, titlul absolut minunat şi atât de inspirat ales pentru cea mai recentă acţiune marca LEO, a adus-o în prim plan, în calitate de moderator al discuţiilor, pe Ştefania Solomon. Vocea LEO, viitoarea studentă la Medicină, după cum îşi doreşte şi îi dorim şi noi, a pregătit un expozeu dificil de susţinut şi pentru un adult, darămite pentru un licean care nu este familiarizat cu domeniul medical. Însă Soli, cum îi spun colegii, s-a documentat, citind şi stând de vorbă cu medicii oftalmologi Melania Frigură şi Dan Radu Lazanu, şi a întocmit o sinteză a informaţiilor studiate, pe care a prezentat-o „leuţilor”, titulari şi aspiranţi, într-o manieră facilă.
- Problemele de vedere, una dintre cele cinci cauze LIONS
Vineri după amiază, tinerii LEO coordonaţi de Carmen Bârloiu, care scoate de la ei idei interesante de proiecte atât pentru ei, cât, mai ales, pentru comunitate, s-au întâlnit la un ceai, la Convivial. Discuţia relaxantă, ca între prieteni, a fost precedată de prezentarea Ştefania Solomon, care s-a pregătit ca pentru un examen. „Probabil, vă întrebaţi: de ce daltonismul? Noi, ca organizaţie internaţională LIONS, ne ocupăm de cinci cauze: diabet, foamete, mediul înconjurător, cancerul la copii şi vedere. Noi am mai făcut în trecut proiecte pe această temă, dar am abordat problematica persoanelor care nu văd deloc. Astăzi, vom aborda subiectul persoanelor care văd, dar văd într-un fel special faţă de persoanele normale.”, i-a introdus Ştefania pe ascultătorii săi, elevi de liceu şi şcoală generală, în tema propusă.
Pentru a vă arăta ce discută nişte adolescenţi la astfel de întâlniri, vă vom prezenta expozeul Ştefaniei Solomon, pe care o felicităm şi în scris, nu numai verbal, ca martori ai unei acţiuni frumoase, care reabilitează imaginea unei generaţii catalogate „dezinteresate” faţă de tot şi de toate.
„Ce este daltonismul?” este prima întrebare la care a răspuns Ştefania şi de la care a pornit întreaga prezentare. „Este un defect al vederii cromatice. Persoanele care nu prezintă din naştere celule cu con, corespunzătoare uneia dintre cele trei culori fundamentale, văd în locul culorii respective o nuanţă de gri cenuşiu. Cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la verde şi cele sensibile la roşu.”
- Vederea afectată de incapacitatea de a distinge verdele
„Tunica internă a ochiului nostru, retina, are două tipuri de celule fotoreceptoare, cu conuri şi cu bastonaşe. Cele cu bastonaşe asigură vederea pe timp de noapte, iar cele cu conuri, pe timp de zi. Celulele cu conuri sunt de trei tipuri: celule cu conuri sensibile la roşu, la verde şi la albastru. Persoanele care prezintă acest defect nu au din naştere unul sau două sau chiar toate cele trei tipuri de celule cu conuri. În locul culorii respective văd o nuanţă de gri cenuşiu, dar depinde de la caz la caz. Sunt persoane care, în loc de gri, văd bej sau violet. Cele mai frecvente cazuri sunt cele în care persoanelor le lipsesc celulele cu conuri verzi şi roşii.”, a afirmat Ştefania.
Apoi, ea a enumerat cele şapte tipuri de daltonism: deuteranopia; deuteranomalia; protanopia; protanomalia; tritanopia; tritanomalia; acromatismul sau monocromatismul. După care a explicat ce înseamnă fiecare. Deuteranopia reprezintă incapacitatea persoanelor de a percepe culoarea verde. O persoană care suferă de deuteranopie poate distinge doar două sau trei nuanţe de verde, poate nici atâtea, pe când o persoană cu vedere normală poate distinge şapte nuanţe. Chiar nouă nuanţe.
Următorul tip de daltonism, deuteranomalia, este tot o incapacitate de a distinge culoarea verde, însă mult mai slabă decât în cazul deuteranopiei.
Pentru ca ascultătorii săi să înţeleagă cum vede un om sănătos şi unul cu vederea afectată de deuteranopie, Ştefania le-a prezentat două imagini: una cu un peisaj, cealaltă cu culorile semaforului. În această situaţie, suferinzilor de daltonism li se permite să conducă, însă nu pot avea o carieră de pilot, de exemplu.
- Persoane care nu văd roşu
Urmează în cronologia tipurilor de daltonism protanopia, care se manifestă în cazul persoanelor care nu pot percepe culoarea roşu, distinsă ca bej sau gri. „Uneori, şi roz.”, a adăugat Ştefania. Este o formă mai rară de daltonism, fiind prezentă doar în cazul a 1% dintre bărbaţi. O continuare a acesteia este protanomalia, care apare atunci când pacienţii nu disting culoarea roşu, însă afecţiunea este mult mai puţin severă decât protanopia. Din nou, Ştefania a exemplificat cu trei exemple prin comparaţie între ceea ce vede un ochi sănătos şi unul afectat de protanopie: un câmp cu lalele, un tânăr roşcat pe o coastă înverzită, un măr roşu.
- Oameni care nu percep albastru şi galben
Una dintre cele mai rar întâlnite forme de daltonism – a continuat expozeul Ştefaniei – este tritanopia. Este vorba despre incapacitatea de a distinge culorile albastru şi galben. Astfel, persoanele afectate confundă albastru cu verde şi galben cu violet. La fel ca în cazul tritanopiei, tritanomalia se referă la persoanele care nu percep culorile albastru şi galben. Diferenţa este că tritanomalia nu este atât de severă precum tritanopia.
În imaginile prezentate de Ştefania, verdele pe care îl vede un om cu ochii sănătoşi este perceput ca roz de o persoană cu văzul bolnav. „Mie mi se pare fascinant că aceşti oameni trăiesc într-o lume fantastică, cu iarba roz şi cerul violet.”, este de părere Ştefania.
- Vedere în alb şi negru, cea mai gravă formă de daltonism
Ultimul tip, acromatismul sau monocromatismul, este cea mai rară formă de daltonism, dar cea mai gravă. În acest caz, toţi fotoreceptorii în cazul subiectului lipsesc, astfel încât acesta nu percepe nicio culoare şi vede lumea în alb şi negru. „Este ca şi cum ai trăi într-o perioadă veche, când la televizor se difuza numai în alb şi negru.”, spunea Ştefania, care a prezentat două imagini percepute de vederea care nu distinge nicio culoare. „O viaţă lipsită de culoare, dar acest lucru poate fi rezolvat cu nişte ochelari care te ajută să vezi culorile.”
Daltonismul – a continuat Ştefania – este una dintre bolile care nu pot fi tratate. La final, Soli le-a vorbit colegilor despre insula ai cărei locuitori suferă de daltonism. Pe Insula Curcubeu trăiesc toate cele şapte tipuri de daltonişti. „Această boală, care afectează mai mult bărbaţii, este transmisă genetic, de la mamă la fiu. Sunt şi cazuri extrem de rare în care persoana are afectat de daltonism doar un ochi, iar cu celălalt vede perfect. Sunt ochelari făcuţi special cu o lentilă pentru acest tip de persoane.”, a precizat Soli.
Ea s-a referit şi la job-urile la care sunt restricţionaţi daltoniştii din cauza defectului lor de vedere: poliţist, make-up artist, designer, pilot ş.a.m.d. „Din acest punct de vedere, oamenii care suferă de daltonism nu prea sunt agreaţi în societate. Noi asta trebuie să învăţăm: să-i acceptăm aşa cum sunt, pentru că ei sunt speciali faţă de noi, prin felul de a vedea lumea altfel. Cu alţi ochi, cum s-ar spune.”, a încheiat Ştefania Solomon. M.B.