Primarii musceleni au fost invitaţii Elenei Lasconi la o întâlnire pentru a discuta din nou despre avantajele unirii localităţilor din jurul Câmpulungului într-o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară. Au răspuns invitaţiei la dialog a primăriţei Câmpulungului omologii: Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, Dorel Ion Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Cătălin Manta, de la Albeştii de Muscel, Tudorel Vasile Miriţă, de la Schitu Goleşti, Petre Boncoi, de la Valea Mare Pravăţ, Marian Toader, de la Lereşti, Ion Pădureanu, de la Godeni, şi Gheorghe Şucu, de la Mioarele. Prima temă de reflecţie, ca motivaţie pentru a avea o A.D.I. în zona de Nord a Argeşului, o constituie reţeaua de apă şi canalizare. Puţini primari din Muscel se pot lăuda că au sistemele puse la punct şi nu le mai trebuie îmbunătăţiri, modernizări sau extinderi. Chiar şi cei care au reţea nouă sunt pentru asociere, având maturitatea de a înţelege că oportunităţile pentru localitate, asigurate de fondurile europene, conduc la alte investiţii chiar în sectoarele la care stau bine. A.D.I. dorită de primăriţa Câmpulungului nu se constituie doar pentru apă şi canalizare, ci pentru toate domeniile asupra căror se vor pune de acord membrii asociaţiei. Dar începutul trebuie făcut cumva, iar infrastructura de utilităţi are carenţe cam în majoritatea localităţilor.
- Elena Lasconi: „Încercăm să depunem un proiect de apă-canal pentru conductele existente”
Înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară de către Câmpulung şi comunele Muscelului, ai căror edili vor avea înţelepciunea de a realiza forţa unei ADI în accesarea fondurilor europene, va fi precedată de realizarea unui studiu de oportunitate. Documentul va argumenta dacă este sau nu adecvată o astfel de organizare care n-ar avea de ce să nu funcţioneze, scopul fiind dezvoltarea localităţilor Muscelului prin proiecte comune. După finalizarea studiului de oportunitate, administraţiile locale ar urma să adopte hotărârile de Consiliu Local echivalente acordului accederii municipiului şi comunelor într-o A.D.I. O asociaţie de dezvoltare care urmăreşte să atragă fonduri nerambursabile pentru nevoile comunităţilor.
Prima discutată de primăriţa Elena Lasconi cu omologii săi prezenţi la întâlnirea de astăzi, de la prânz, a fost reţeaua de apă şi canalizare, ca proiect posibil a fi realizat în comun. Părerile exprimate de primarii prezenţi la discuţia preliminară au fost favorabile înfiinţării unei A.D.I., deşi nu aceeaşi deschidere au avut-o şi când a fost vorba despre o A.D.I. pentru transportul ecologic, constituită numai de Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ.
Nicolae Tarbă, primarul comunei Bughea de Sus: „Cred că cel mai important lucru este că am fi o forţă din punct de vedere al atragerii de fonduri europene, pentru a putea să îmbunătăţim acest serviciu de apă-canal. Acesta ar fi cel mai important. Este adevărat că marea majoritate a celor care suntem, astăzi, în această sală, suntem arondaţi Edilului Câmpulung, pentru apă, unii şi pentru canal. Eu zic că este important ca să putem să finalizăm, fiecare dintre unităţile limitrofe, cele care ne vom angaja şi vom intra în această A.D.I., pentru a putea pune la dispoziţia cetăţenilor acest serviciu de apă-canal.”
Dorel Ion Tănăsescu, primarul comunei Bughea de Jos: „Având în vedere că, în prezent, noi suntem într-o colaborare cu Edilul CGA Câmpulung, de furnizare a apei potabile, pe o suprafaţă mai restrânsă a comunei, chiar dacă noi avem resursa proprie de apă potabilă, considerăm că prin constituirea acestei A.D.I. devenim o forţă în teritoriu, zona de Nord a Muscelului, şi, aşa cum a arătat şi domnul primar de la Bughea de Sus, putem accesa mai uşor nişte fonduri nerambursabile, pentru dezvoltare. Unii dintre cei care suntem aici avem şi reţele mai vechi de 10-15-20 de ani, care, uşor-uşor, trebuie să intre într-o reparaţie aproape capitală. Consider că este binevenită, iar referitor la studiul de oportunitate, ar fi ideal să găsim un agent economic de specialitate şi, dacă suntem mai mulţi şi întocmim acest studiu, probabil că putem negocia ca să fie un preţ mai mic, pornind de la faptul că asigurăm o desfăşurare mai mare a activităţii firmei respective.”
Gheorghe Şucu, primarul comunei Mioarele: „La noi, problema ar fi alimentarea cu apă de la dumneavoastră (n.r. Câmpulung), ca s-o putem s-o rezolvăm şi să ducem apa la Mioarele.”
Marian Toader, primarul comunei Lereşti: „Aţi întrebat dacă ne avantajează. Sincer vorbind, pentru că trebuie să fim sinceri şi corecţi, la ora actuală, nouă, celor de la Lereşti, nu ne creează nicio oportunitate de finanţare. Dar având în vedere că suntem cu toţii aici şi principala sursă de apă este de la Lereşti, nu putem să stăm de-o parte şi vom face parte din această A.D.I. Probabil, pe viitor, se pot accesa aceste fonduri. Avem tot suportul Lereştiului. La nivel de judeţ mai există o A.D.I. de apă-canal, cu alt operator regional. A mai fost un caz similar în 2014, când Mioveni a încercat să-şi creeze propriul A.D.I. cu comunele învecinate. Problema este să nu plecăm pe o pistă greşită.”
Petre Boncoi, primarul comunei Valea Mare Pravăţ: „La Valea Mare, oportunitatea noastră ar fi, în anii următori, extinderea reţelei de canalizare. Conductele de la noi sunt în regulă şi mai au garanţie destul de mult. Ne-ar interesa pentru extindere.”
Tudorel Vasile Miriţă, primarul comunei Schitu Goleşti: „Am mai spus-o şi la precedenta noastră întâlnire. Noi suntem legaţi, poate, cel mai mult de Câmpulung şi, din cauza infrastructurii de apă proaste a Câmpulungului, când se opreşte apa la Pescăreasa – Grădişte, se opreşte şi la noi. Aceasta este situaţia, degeaba avem conducte noi, schimbate în ultimii 10-15 ani, pentru că avem de suferit. În al doilea rând, este evident că există o oportunitate de accesare a fondurilor europene pentru îmbunătăţirea acestor reţele de apă şi canal, inclusiv pentru extinderea acestora. Nu cred că este de neglijat că, în urma constituirii acestei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, şi operatorul regional o să îmbunătăţească şi resursele umane, bănuiesc, şi dotările, pentru că vor fi folositoare pentru toată lumea.”
Cătălin Manta, primarul comunei Albeştii de Muscel: „Cred că este oportun, A.D.I.-urile se „poartă” la atragerea de fonduri europene şi cred că Câmpulungul ar trebui să ne convoace nu numai în privinţa infrastructurii de apă-canal într-un sistem de asociere de acest gen, cât şi pentru celelalte segmente, în atragerea de fonduri. Plus că putem îmbunătăţi mult calitatea reţelelor. La Albeşti, eu zic că este destul de bună reţeaua, dar putem scoate contoarele în stradă, putem avea sistem informatic de urmărire… sunt multe oportunităţi de accesare a fondurilor europene.” „O hartă GIS prin satelit cu toată reţeaua – a completat Elena Lasconi -, ca să vedem pe unde trec toate conductele. Noi asta ne dorim la Câmpulung: o hartă pe care să avem nu numai conductele de apă-canal. Avem un protocol cu Distrigaz, să vedem pe unde trec conductele Distrigaz-ului. Adică în momentul în care începem o lucrare să ştim exact pe unde trece o conductă, un cablu.”
Ion Pădureanu, primarul comunei Godeni: „Eu sunt înscris în A.D.I. de la Piteşti şi fac diligenţele necesare să ies de acolo, pentru că pe noi ne-au marginalizat. Ca nevoi, eu am patru alimentări cu apă, dar îmi trebuie o redirecţionare la o alimentare cu apă ca să nu mai iau apă de la Berevoeşti, ci să dau direct. Dar asta este o lucrare mai mică.”
Iulia Popescu, consilier pe atragere de fonduri europene la Primăria Lereşti: „V-au marginalizat, pentru că toată aglomerarea Câmpulung a fost marginalizată din anumite motive mai mult sau mai puţin ortodoxe. În ceea ce priveşte sectorul de apă – apă uzată, tendinţele sunt de regionalizare. Există acest A.D.I. pe apă şi canal, este funcţional, operatorul Apă-Canal Piteşti este puternic, eu ştiu că atrage… eu zic că cu cât este mai mare, are putere mai mare în atragerea fondurilor.”
Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung: „Haideţi să nu mai încercăm să ne uităm în ograda altuia şi să încercăm să facem lucrurile profesionist. Noi am demonstrat că vrem şi am demonstrat şi că putem. Foarte mult! Anul acesta, pentru secţiunea de dezvoltare, din fonduri europene avem peste 220 de milioane de lei. În 2017, erau 15 milioane. Eu sunt sigură că această A.D.I. va funcţiona. Fiecare dintre dumneavoastră, care vă aflaţi la această masă, vă doriţi acest lucru. Atunci când o să se deschidă Programul Operaţional Regional, unde sunt cei mai mulţi bani şi unde sunt bani pentru conductele de apă şi canalizare, noi avem în vedere trei lucrări. Şi anume tot ce înseamnă extinderi de reţele de apă şi canalizare. Spuneaţi bine dumneavoastră (n.r. primarul de la Bughea de Jos) că aveţi conductă de 10-15 ani. Câmpulungul are conducte de 100 de ani. De aceea să încercăm să depunem un proiect de apă-canal pentru conductele existente.”, a precizat Elena Lasconi, interesată să ştie dacă pe teritoriul administrat de primarii prezenţi la întâlnire sunt şi conducte de azbociment.
Spre binele muscelenilor, în comune, reţeaua nu este realizată dintr-un material considerat periculos pentru sănătatea oamenilor. Pentru reţeaua existentă, soluţia urmărită este „relining”, conducta cea nouă introdusă prin cea veche, pentru a nu răscoli toate străzile de la un capăt la celălalt.
Magda BĂNCESCU