25.1 C
Campulung Muscel
18/06/2024

Scriem greşit „Muscel” în loc de „Muşcel” din cauza unor neştiutori de carte ajunşi în funcţii în anii ’50

„Muşcel” este forma corectă a numelui zonei noastre. Aşa pronunţăm şi, în mod firesc, tot aşa trebuie să se şi scrie. Cum, de altfel, s-a scris de când există mărturii ale acestei denumiri. De ce nu mai folosim în scris „Muşcel”? Şi nu mai folosim de mai bine de 70 de ani! Din cauza unora cu carte puţină, care au ajuns în funcţii în perioada anilor ’50, perioada din istorie în care în nomenclatorul localităţilor a apărut incorectul „Muscel”. În urmă cu zece ani, o monografie a judeţului Argeş, coordonată de profesorul Teodor Mavrodin, fostul director al Arhivelor Naţionale Piteşti, a reparat o eroare cauzată de „unii cu şapte clase”, după cum spunea în momentul prezentării lucrării. Pentru prima dată, după mai bine de şase decenii, când numele vechi al judeţului Muşcel apare întocmai ca în documentele timpurilor este în această lucrare intitulată „Argeşul şi Muşcelul – Spaţii istorice ale românismului”, editată în două volume, în anul 2013.

  • Timp de peste 400 de ani a fost „Muşcel”, nu „Muscel”  

Argumentul cărţii insistă pe forma corectă a cuvântului pe care, de mai bine de 70 de ani, îl scriem incorect. Iată cum explică autorii justeţea „întoarcerii” la termenul „Muşcel”, pierdut pe fondul neştiinţei unor responsabili foarte slab pregătiţi, propulsaţi în funcţii pe criterii politice. Nimic nou faţă de ceea ce se întâmplă în prezent.

„Substantivul „muşcel” şi derivatele acestuia le-am scris în textul acestei lucrări cu litera „ş”, aşa cum au fost scrise în documentele medievale şi moderne, limba română fiind fonologică. Afirmaţia poate fi verificată consultând, printre altele, colecţiile de documente: DIR – Documente privind istoria românilor şi DRH – Documenta Romaniae Historica.

Alfabetul limbii slavone, folosit şi în ţările române, avea semne distincte pentru „ş” şi „s”, astfel că substantivul „muşcel” era scris cu „ş” – „Muşcel”, şi nu cu „s” – „Muscel”. Şi alfabetul chirilic, adoptat ulterior, avea semne grafice la fel ca cel slavon, de aceea s-a scris tot cu „ş” – „Muşcel”. După adoptarea alfabetului latin (Eforia Şcoalelor a cerut schimbarea alfabetului chirilic în anul 1857), substantivul a fost scris tot cu „ş”, „Muşcel”.

Prin urmare, judeţul Muşcel, de la prima menţiune documentară, 1536, şi până în septembrie 1950, când judeţele au fost desfiinţate, a fost scris cu „ş”. Locuitorii fostului judeţ Muşcel, cei din nord-estul fostului judeţ Argeş şi cei din nord-vestul judeţului Dâmboviţa, pronunţă substantivul „Muşcel” cu „ş”. Locurile de cultură din afara localităţilor sunt denumite de obicei „muşcele”, iar cele şase dealuri dintre Câmpulung şi Curtea de Argeş sunt denumite „dealurile muşcelelor”.

Pe baza legii de reorganizare administrativă a teritoriului ţării din septembrie 1950, judeţele şi plasele au fost desfiinţate, în locul lor apărând raioanele şi regiunile, iar documentele oficiale (Nomenclatorul localităţilor, în primul rând) au menţionat, din necunoaştere, raionul „Muşcel” cu „s”, semnele diacritice lipsind în general.”, este explicaţia autorilor monografiei apărute în 2013. Aşadar, Muşcel, nu Muscel. „E.M.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!