Joi, 26 ianuarie 2023, se va consuma primul termen din acest an al procesului Bulevardului „Pardon” – un proces politic -, deschis în grabă, în luna mai a anului trecut, de prefectul PNL Radu Perianu, cu intenţia de a bloca principala lucrare a Câmpulungului. Şi, evident, cu intenţia de a-i întoarce împotriva primăriţei pe câmpulungenii nemulţumiţi şi de aspectul centrului, şi de circulaţie. Atacarea în instanţă a documentaţiei unei investiţii datând din vremea lui Liviu Ţâroiu, executată cu o superficialitate la corectarea căreia actuala administraţie lucra, se pare că n-ar fi altceva decât „pedeapsa” aplicată Elenei Lasconi pentru refuzul de a lăsa USR pentru PNL.
Curtată de liberalii în lipsă de om de imagine, Elena Lasconi le-a declinat oferta politică, motivând că este liberală în gândire, dar, în acelaşi timp, este şi împotriva trădătorilor şi a traseiştilor politici. De aici se trage atacul unui partid cu lideri argeşeni disperaţi, al căror comportament anti-Câmpulung vor face să pară o performanţă locul III obţinut la alegerile din 2020 pe lângă ce-i aşteaptă la scrutinul din 2024. Potrivit unuia dintre cele mai recente sondaje efectuate la Câmpulung de politicieni, PNL este în competiţie cu AUR pentru locul 3.
Câmpulungenii ştiu cine sunt cei care, prin acţiunile lor sabotoare, au făcut să încremenească şantierul de pe bulevard: liderii Alina Gorghiu şi Radu Perianu, în complicitate cu PNL-iştii de la Câmpulung, preşedintele Bogdan David şi fostul viceprimar Nicolae Zaharia, care au ştiut ce i se pregăteşte primăriţei – ce i se pregătea, de fapt, Câmpulungului, căci suferă tot Câmpulungul – şi n-au scos o vorbă.
În acest articol vom arăta cum a conceput Radu Perianu, un avocat bun, strategia unui proces gândit din capul locului în aşa fel încât să fie cât mai lung, cu intenţia de a-i îndârji pe cetăţeni împotriva rivalei greu de înlăturat printr-o confruntare politică onestă.
- Prefectul PNL, un avocat versat, a chemat în judecată doar primarul, nu şi Municipiul Câmpulung, special ca să se lungească procesul
În condiţiile în care instanţele şi-au pierdut judecătorii prin valul de pensionări grăbite de teama pierderii privilegiilor de către magistraţi, este greu de crezut că vom asista la un final al procesului în 2023. Să ne rugăm să nu avem parte de termene mai lungi de atât, deşi, până în acest moment, acţiunea declanşată de Perianu împotriva primăriţei a avut o frecvenţă lunară. N-au fost înfăţişări la câteva luni distanţă unele de altele, cum se întâmplă în foarte multe litigii, de când s-au golit completurile de judecată.
Al optulea termen al litigiului cu puternic substrat politic este programat joi, fiind greu de spus dacă tranşarea fondului începe la mijlocul acestei săptămâni. La precedenta înfăţişare, din 15 decembrie 2022, părţilor li s-a încuviinţat proba cu înscrisuri.
Până la termenul din această săptămână, autorităţile locale au avut ca sarcină să depună în format electronic întreaga documentaţie care a stat la baza autorizaţiei de construire nr.101/13.12.2019, eliberată în timpul primarului Liviu Ţâroiu. De asemenea, instanţa a mai hotărât ca excepţia inadmisibilităţii acţiunii prefectului, ridicată de primar, să fie unită cu fondul cauzei, „apreciind că pentru soluţionarea acesteia este necesară administrarea de probe comune cu fondul cauzei”, conform rezumatului zilei de 15 decembrie 2022.
Timp de o jumătate de an, s-au consumat formalităţile premergătoare tranşării fondului, fără să se intre în judecarea propriu-zisă a acţiunii prefectului PNL, care urmăreşte desfiinţarea autorizaţiei de construire a Bulevardului „Pardon”. Una dintre aceste formalităţi a constat în cererea pe care Municipiul Câmpulung, prin Consiliul Local, a fost nevoit s-o adreseze instanţei, de a-l accepta ca intervenient.
Avocat versat, Perianu a declanşat procesul doar împotriva primarului municipiului Câmpulung, nu şi împotriva Municipiului Câmpulung, care este mai prejudiciat decât primarul în cazul în care rămâne fără autorizaţia de construire. Municipiul este cel care rămâne cu lucrarea blocată mult şi bine şi, pe cale de consecinţă, este la fel de interesat, poate, chiar mai interesat decât primarul ca să se apere. Însă prefectul liberal – am fi tentaţi să spunem – în mod intenţionat n-a chemat în judecată şi Municipiul Câmpulung, pentru a se pierde timp cu procedura introducerii lui în cauză.
- Hotărârea dată fără ca Municipiul Câmpulung să fi fost parte în proces era susceptibilă de casare. Adică se ajungea la rejudecare
Şi a fost o procedură în regulă, care a presupus, mai întâi, acordul Consiliului Local, apoi admiterea instanţei de judecată a solicitării venite din partea Câmpulungului. Nu primăriţa a lungit procesul cu aceste revendicări, cum urlă fals contestatarii ei, plătiţi s-o învinovăţească pentru o mizerie marca PNL + PSD (în timpul lui Ţâroiu fiind emisă autorizaţia), ci chiar prefectul, iniţiind un proces cu o listă incompletă de pârâţi.
Deşi Primăria a cerut încă de la termenul din septembrie o „intervenţie voluntară principală şi/sau accesorie în numele Municipiului Câmpulung”, instanţa s-a pronunţat asupra acestei solicitări după o lună. Pe 28 octombrie 2022, magistratul a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de Municipiul Câmpulung.
Din 24 august 2022, când s-a derulat primul termen, şi până pe 28 octombrie 2022, când Municipiul Câmpulung a fost acceptat în proces, au fost două luni irosite din cauza manierei în care a fost formulată acţiunea în instanţă a prefectului PNL. Reclamantul a invocat că primarul are calitatea de emitent al autorizaţiei de construire a cărei anulare este cerută prin procesul de la Piteşti. Însă Municipiul Câmpulung are şi el de pierdut – mai mult ca primarul – prin anularea autorizaţiei de construire, rămânând cu lucrarea de pe bulevard „descoperită” de actul principal. În plus, Municipiului Câmpulung este beneficiarul lucrărilor care fac obiectul autorizaţiei de construire nr.101/13.12.2019. Iar prin anularea autorizaţiei emisă în favoarea Municipiului Câmpulung, acestuia i se încălca principiul dreptului la apărare şi, totodată, posibilitatea de a formula probe, hotărârea pronunţată nefiindu-i opozabilă.
La acel moment, apărătorul primăriţei a explicat ce însemna să laşi Municipiul Câmpulung pe dinafara procesului: sentinţa pronunţată fără ca Municipiul Câmpulung să fi fost parte în proces este susceptibilă de casare, ceea ce ar presupune o rejudecare. „Obiectul acestui dosar este reprezentat de anularea unui act administrativ cu caracter individual. Orice cerere de acest fel trebuie judecată în contradictoriu atât cu emitentul actului, cât şi cu beneficiarul. Cererea de faţă nu tinde la tergiversarea dosarului, ci tinde să regularizeze o situaţie care a fost gestionată greşit, pentru că în ipoteza în care municipiul nu va apărea ca parte în dosar, hotărârea nu-i va fi opozabilă. În acest context, ne vom trezi în situaţia în care municipiul va suporta consecinţele fără să fi fost parte în dosar şi fără să fi avut posibilitatea să-şi formuleze propriile apărări.”, este temeiul cererii de intervenţie a Municipiului Câmpulung.
Sunt chestiuni pe care, mai mult ca sigur, prefectul PNL Radu Perianu, de profesie avocat, le-a cunoscut şi le-a fructificat în sensul trenării judecăţii, chemând-o în faţa instanţei doar pe primăriţă. Intrarea Municipiului Câmpulung în proces, prin intermediul unei cereri din partea Consiliului Local, n-a fost un moft, ci o formalitate obligatorie, care, într-adevăr, a presupus timp. Timp pierdut din cauza iniţiatorului procesului.
Cealaltă stratagemă, prin care s-a urmărit acelaşi lucru, adică tragerea de timp: „deranjarea” judecătorului cu o cerere de intervenţie din partea lui Ion Moise, un asistat social de la Bughea de Sus – comună cu primar PNL -, pe care instanţa a trebuit s-o analizeze. Pentru ca, în final, s-o respingă, întrucât petentul, care n-avea nicio treabă cu Câmpulungul, surprinzător, după ce a primit termen ca să-şi timbreze acţiunea, n-a avut 50 de lei ca să se conformeze. „E.M.”