0.2 C
Campulung Muscel
04/02/2023

Personalităţi din lumea teatrului veneau des la un festival găzduit de Nicu Hagi la Centrul Cultural de la Apa Sărată

Câmpulungeanul Emil Hagi, a cărui istorie familială este profund legată de educaţie, având ambii părinţi dascăli, a povestit, de curând, amănunte inedite legate de rolul Centrului Cultural de la Apa Sărată în vremuri de demult. Auzindu-i istorisirile, înţelegem şi mai mult dorinţa sa firească de a aduce la viaţă clădirea şi menirea ei, transformând-o într-un locaş al amintirilor, lucrul de care oamenii acestor locuri nu pot fi deposedaţi. S-au pierdut oameni, construcţii, industrii, dar amintirile au rămas şi, atâta timp cât există fărâme materiale ale unui trecut care stârneşte nostalgii şi lacrimi, locul lor este într-un muzeu pe care pasionatul colecţionar l-a dedicat automobilului românesc. Pentru cei care n-au trecut pragul edificiului cultural de la Apa Sărată, facem precizarea că maşinile n-au exclusivitate în incinta sa, fiind cu adevărat un spaţiu în care este promovată valoarea de mai multe feluri: istorie, film, muzică, tradiţii populare. Emil Hagi şi-a dorit ca fostul cămin cultural să redevină ceea ce a fost în timpul părintelui său (şi mai mult de atât), când personalităţi din lumea teatrului şi a culturii româneşti, în general, erau musafirii lui Nicu Hagi.

  • Oamenii de la munte au dârzenia de a rezista

Deţinătorul Muzeului Automobilului Românesc a fost invitat, în calitate de vorbitor, la evenimentul de lansare a Fundaţiei „Acasă în Muscel”, datorită potrivirii sale cu profilul de mentor căutat de liderii organizaţiei. Îl recomandă istoricul iniţiativelor culturale şi educaţionale proprii, în care a pus dragostea pentru şcoală şi studiu moştenite de la părinţii săi dascăli. Recunoscător pentru invitaţia de a se da pe el ca exemplu de câmpulungean ataşat profund de locurile natale, Emil Hagi i-a asigurat pe cei de la „Acasă în Muscel” că va fi alături de această iniţiativă. Pus în postura de a explica, din perspectiva sa, ce înseamnă să fii câmpulungean, Emil Hagi a reluat o idee împărtăşită şi cu alte ocazii.

„Eu suspectez că Muscelul este, într-un anume fel, stat în stat, are regulile lui şi, din acest motiv, toţi ne mândrim cu faptul de a fi musceleni. Chiar suspectez că aici şi gravitaţia are alte valenţe. Poate, acesta este motivul care ne ţine mai bine ancoraţi, poate, acesta este motivul că avem rădăcinile mai bine fixate în pământ. Iarăşi s-a spus că sloganul acestui moment este „Rădăcini, Aripi”. Poate, acesta este motivul pentru care rădăcinile noastre sunt bine fixate. Asta ne duce cu gândul şi la faptul că aici a fost prima capitală a Ţării Româneşti. Sunt multe de spus despre Câmpulung şi istoria sa. Eu pot să spun acest lucru şi din altă perspectivă. Ascendenţa familiei noastre este armânească şi există o asemănare între armâni şi musceleni, pentru că toţi sunt oameni de munte şi civilizaţia montană a trebuit să dea oamenilor o tărie, o dârzenie de a rezista, de a supravieţui în inima munţilor. Pentru familia noastră există o legătură permanentă cu aromânii din Pind.”, spunea Emil Hagi.

  • Tatăl lui Emil Hagi a fost trimis la Câmpulung de comunitatea aromână din Munţii Pindului, pentru a face şcoală  

Legătura lui Emil Hagi cu menirea fundaţiei proaspăt lansate este educaţia. „Tatăl meu a fost trimis la Câmpulung de comunitatea aromână din Munţii Pindului, de la Veria, pentru a face şcoală. Pentru a se întoarce învăţător, profesor, la şcolile româneşti. Până la reforma învăţământului din 1948, făcută de comunişti, au existat în toate localităţile importante în care trăiau aromâni şcoli de mare tradiţie. Existau licee, existau patrimonii, existau biblioteci. Nu întâmplător a fost trimis la Câmpulung, pentru că aici exista Şcoala Normală de Învăţători, care este şi astăzi, o foarte mare tradiţie a oraşului Câmpulung. Ea a luat fiinţă printr-un ordin dat de Regele Carol I. Este şi o poveste care spune că s-ar fi dorit o reşedinţă regală la Câmpulung, dar Obştea Moşnenilor Câmpulungeni s-a opus acestui demers. Motiv pentru care Regele Carol s-a hotărât să iniţieze proiectul cu Şcoala Normală, poate, cumva să le spună muscelenilor că au nevoie de o şcoală de învăţători şi că este nevoie de educaţie. Părerea mea este că şi Fundaţia „Acasă în Muscel” încearcă să satisfacă această nevoie şi este important acest lucru. După ce a absolvit Şcoala Normală de Învăţători, nu a mai putut să se întoarcă, şcolile româneşti fuseseră desfiinţate, dar şi-a jucat rolul de dascăl în Muscel până în ultima clipă a vieţii.”, mai spunea invitatul Alinei Matache, directorul executiv al fundaţiei.

  • Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” a prezentat „Tache, Ianche şi Cadâr” la Centrul Cultural de la Apa Sărată

Întreaga sa copilărie şi amintirile din tinereţe sunt legate de şcoală. Având amândoi părinţii dascăli, toţi cei patru membri ai casei erau la şcoală. „Subiectele de discuţie acasă erau şcoala. Părinţii meu şi-au îndeplinit datoria şi menirea de dascăli până la sfârşit şi pentru noi a însemnat un foarte mare exemplu.”, mărturisea Emil Hagi.

„Ţin minte că mă uitam cu foarte mare veneraţie la colegii tatălui meu, a continuat povestirea acestuia. Mulţi dintre ei au făcut studii la Şcoala Normală de Învăţători de la Câmpulung şi, ulterior, au ajuns personalităţi în lumea teatrului. Foarte des veneau la Câmpulung, pretextând un turneu pe care îl găzduia tatăl meu la Centrul Cultural de la Apa Sărată. Aşa se explică faptul că acolo, de-a lungul timpului, au fost evenimente importante. Acolo, la un moment dat, Teatrul „Lucia Sturdza-Bulandra” a jucat „Tache, Ianche şi Cadâr”. Acolo venea regizorul Constantin Dinischiotu, venea foarte des Fănuş Neagu, care avea amintiri despre Câmpulung. Studiase şi el în perioada războiului la Câmpulung. Întotdeauna se întorceau cu plăcere în oraşul nostru. Aveau amintiri foarte plăcute din perioada şcolii la Câmpulung.”

  • Emil Hagi: „Aceste lucruri trebuie să le transmitem tinerilor ca un soi de moştenire: limba, tradiţiile şi credinţa”

Ca să revigoreze Centrul Cultural de la Apa Sărată, Emil Hagi a înfiinţat Muzeul Automobilului Românesc. „Pretextul şi motivul principal a fost acela de a conserva amintirile. Amintirile noastre, ale câmpulungenilor. Dacă uzina ne-a fost luată, pentru că… aşa s-a întâmplat, am vrut să demonstrăm că suntem foarte dârji să demonstrăm tuturor că, dacă într-o anumită etapă istorică ni s-a răpit un bun care ne aparţinea şi de care, într-un anume fel, eram legaţi cu toţii, unii afectiv, alţii efectiv, putem demonstra că există un lucru care nu ne poate fi luat. Şi acela sunt amintirile. Sunt ale noastre, ne aparţin şi este datoria noastră să le transmitem mai departe tinerilor. Poate acest lucru îl vom face şi prin intermediul fundaţiei a cărei activitate considerăm că începe în această seară.”, susţine Emil Hagi.

Preluând exemplul înaintaşilor săi armâni, o populaţie mică, menţinută, totuşi, prin limbă şi credinţă, Emil Hagi spunea că acestea sunt principalele valori care trebuie cultivate de familiile câmpulungene pentru a-i face pe copii să se întoarcă acasă. „Alături de tradiţii care sunt, practic, un cod de legi şi s-a demonstrat că sunt valabile, atâta timp cât au rezistat de la strămoşi până în ziua de astăzi. Aceste lucruri trebuie să le transmitem noi tinerilor ca un soi de moştenire: limba, tradiţiile şi credinţa.”, a încheiat Emil Hagi.

Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!