Autobuzele şi microbuzele electrice, pe care Primăria Câmpulung le va cumpăra cu bani europeni, graţie acceptării proiectului la PNRR, vor circula numai pe teritoriul municipiului şi al comunei Valea Mare Pravăţ. Elena Lasconi şi-a dorit să-i implice pe toţi primarii care conduc localităţile aflate la graniţa cu Câmpulungul, dar aceştia au declinat oferta. Fie de la PSD, fie de la PNL, cei mai mulţi au refuzat să devină membri ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Trans Muscel”, care va gestiona transportul ecologic derulat de către un operator al Primăriei Câmpulung. Motivul declarat – deşi, mai mult ca sigur, este şi comanda politică la mijloc – a fost contribuţia lor financiară în cadrul A.D.I., contribuţie care este firesc să existe, ca la orice asociere. Avantajele acceptării invitaţiei municipalităţii erau, însă, superioare unei sume care n-ar fi epuizat resursele unui buget de primărie rurală. În primul rând, muscelenii de la ţară ar fi scăpat de hârburile cu care se deplasează. Mai multă lume merge cu maxi-taxi la ţară decât la oraş. Aşadar, sătenii ar fi fost mulţumiţi de îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de transport, care veneau la pachet cu staţii de aşteptare moderne. Mulţumire care se reflectă în voturile primarului.
- Cel mai probabil, refuzul primarilor a fost influenţat politic
În speranţa de a coopta primarii din jurul Câmpulungului în proiectul de transport ecologic, care se pregătea a fi depus la PNRR, primăriţa Elena Lasconi i-a invitat la dialog pe omologii localităţilor aflate la graniţa municipiului: Lereşti, Valea Mare Pravăţ, Bughea de Sus, Bughea de Jos, Mioarele, Poienarii de Muscel, Godeni, Schitu Goleşti. Localităţi aflate în „inelul 1” al municipiului de rang II, cum este catalogat Câmpulungul.
Cu excepţia Lereştiului şi Godeniului, care n-au avut reprezentanţi la discuţii, edilii din comunele enumerate au venit la întâlnirea convocată de Elena Lasconi, pentru a le explica avantajele derulării în comun a proiectului de transport cu autobuze şi microbuze electrice, plus staţii de aşteptare SMART, plus staţii de încărcare a vehiculelor electrice. Vă amintim care a fost participarea la discuţiile de acum câteva luni: Tudorel Vasile Miriţă, de la Schitu Goleşti, Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, Dorel Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Gheorghe Şucu, de la Mioarele, Ion Banzea, de la Poienarii de Muscel. De la Valea Mare Pravăţ, a venit la întâlnire viceprimarul Marius Manea. Au lipsit edilii de la Lereşti şi Godeni, Marian Toader şi Ion Pădureanu.
Că mai ferm, că mai ezitant, unii au spus „Da” şi la „Da” din gură au rămas, pentru că după discuţie s-au răzgândit. Asta dacă au avut vreodată în intenţie să şi pună în practică cele aflate la întrevederea cu primăriţa şi city-managerul Câmpulungului. Cel mai probabil, n-au avut de gând şi probabil că din politeţe au onorat invitaţia la dialog.
Cei de la Valea Mare Pravăţ au răspuns pozitiv, întrucât ei având Holcim pe teritoriul lor şi, pe cale de consecinţă, un buget consistent, nu sunt la mila Consiliului Judeţean precum colegii care au spus „pas”.
În condiţiile unei atitudini, cel mai probabil, influenţate politic a primarilor PSD şi PNL, autobuzele şi microbuzele electrice pe care le va cumpăra Câmpulungul vor circula numai la Valea Mare. Comuna se alege, prin proiectul PNRR al municipiului, cu 3 staţii de aşteptare SMART şi 2 staţii de încărcare electrice. Dotarea municipiului prin acest proiect în valoare de peste 28 de milioane de lei constă în 4 autobuzele electrice, 8 microbuze electrice, 19 staţii de aşteptare SMART şi 10 de staţii de încărcare electrice.
Ca o ironie, au vrut, dar nu s-a putut, alţi primari aflaţi dincolo de viitoarea „zonă metropolitană” a Câmpulungului: Albeştii de Muscel, Stoeneşti şi Cetăţeni. De pildă, refuzul primarului de la Bughea de Sus a zădărnicit posibilitatea intrării în program a colegului de la Albeştii de Muscel. Prin urmare, mijloacele de transport ecologice ale Câmpulungului nu aveau cum să ajungă la Albeştii de Muscel, „sărind” peste Bughea. La fel, au venit la discuţii primarii de la Stoeneşti şi Cetăţeni. „Ei nu erau cuprinşi în „inelul 1” şi am zis că vom face un proiect cu ei pe POR. Domnul primar de la Lereşti nu ne-a refuzat, doar că el nu a fost în ţară în acea perioadă şi a rămas că, atunci când ne vom extinde, prin POR, vom face împreună cu Lereşti, Stoeneşti şi Cetăţeni.”, ne-a declarat Ioana Marcu, administratorul public al Câmpulungului.
O Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, cum este cea care se înfiinţează pentru transport doar între Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ, este extrem de utilă şi pentru alte proiecte desfăşurate în comun, altă prestanţă având o A.D.I. ca solicitant de fonduri europene.
Magda BĂNCESCU