Paşii au purtat-o „Pe firul borangicului” acasă, la Câmpulung, într-o zi frumoasă de toamnă, în curtea Vilei Golescu, şi pe Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor şi fondatorul brandului „Flori de ie”. Organizatorii evenimentului, Consiliul Judeţean, prin Centrul Judeţean de Cultură şi Arte Argeş, în parteneriat cu Fundaţia Pro Patrimonio, au invitat-o pe câmpulungeanca a cărei activitate este dedicată promovării la nivel internaţional a costumului tradiţional românesc să vorbească despre antreprenoriatul în acest domeniu. Unul pretenţios, în care chiar şi unei persoane rodate profesional în domenii complicate i-a fost dificil să acceadă. Cristina Chiriac a purtat la manifestarea de astăzi o cămaşă de naşă, din Piteşti, reprodusă după un model autentic, vechi de 110 ani, la a cărei execuţie s-a muncit o lună şi jumătate. Iar ca accesoriu de mare efect, o maramă splendidă, care a înlocuit clasica eşarfă.
- „Nu m-am zis niciodată de faptul că sunt din Muscel. Dimpotrivă”
„Eu sunt acasă. Fiecare bucată din pământul pe care călcăm vibrează în mine. Eu n-am plecat niciodată de acasă. Atunci când sunt prea vocală la Bucureşti, oamenii care ştiu că sunt musceleancă mă întreabă dacă sunt „guşată” de la Lereşti. Câmpulungenii şi argeşenii, în general, sunt extrem de drepţi şi au valori morale puternice. Sunt oameni de caracter. Peste tot unde am fost în lume, unde am defilat cu costumul popular românesc, indiferent că a fost vorba de New York, Paris, Milano, Barcelona, Tokyo, Shanghai, Moscova, a fost o onoare. Mediul de afaceri şi cel diplomatic ne-au spus că cel mai bun ambasador al României ar trebui să fie costumul popular. Nu m-am dezis niciodată – şi poate că acesta a fost atu-ul meu cel mare – de faptul că sunt româncă. Nu m-am zis niciodată de faptul că sunt din Muscel. Dimpotrivă.”, spunea Cristina Chiriac.
Ea a amintit că, în urmă cu cinci ani, i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare” al Câmpulungului, distincţie despre care mărturisea că a primit-o cu mândrie. Motivul l-a constituit tocmai promovarea extraordinară a costumului popular şi, în special, a iei. La bază este economist, la fel ca Micşunica Mihăilă, preşedintele Cooperativei Meşteşugăreşti Marama Musceleană. Pregătirea sa profesională a ajuns până la titlul de doctor în Ştiinţe Economice, dar, în viaţa de zi cu zi, face cu totul altceva.
„A venit un moment în viaţa mea în care mi-am dorit să fac mai mult pentru cei de acasă. Acel moment a fost când am realizat că am capacitatea şi puterea să promovez ce are Muscelul mai de preţ. Eu sunt îndrăgostită de Theodor Aman, de poveştile lui Nichita Stănescu, merg pe acest pământ şi sunt recunoscătoare că m-am născut aici, unde graiul românesc este în cea mai pură formă.”, a continuat aceasta.
- Festivalul care a adunat la ultima ediţie 70.000 de oameni în costum popular ar fi putut fi la Câmpulung
Cristina Chiriac povestea că mulţi n-au înţeles zbaterea sa şi, la începuturile sale într-un domeniu cu totul nou şi diferit faţă de ce făcuse până la apariţia „Florilor de ie”, a primit chiar dojeni pe motiv că n-are studii etnografice. Reproşurile s-au extins până la i se imputa că nu promovează cum trebuie portul popular românesc. „Dar tot ceea ce am făcut a fost din iubire şi pasiune, după care am început să studiez. Aşa am aflat că fetele nemăritate, conform culturii tradiţionale, nu poartă marama pe cap. Aşa am învăţat că nu există ie, există cămeşă, aşa am învăţat că ia are un rost, de la cer la pământ, aşa am învăţat ce înseamnă simbolurile tradiţionale. Am învăţat să mă feresc de deochi purtând o ie cu o anumită simbolistică. Uite aşa am început să culeg femei din întreaga Românie ca să ducem mai departe portul popular. Cererea se educă prin promovare. Cererea se creează. Cererea trebuie respectată.”, a afirmat aceasta.
Una dintre metodele de promovare au constituit-o şezătorile. Meseriile populare profesionale sunt pe cale de dispariţie în România, pentru că „nu mai sunt la modă, nu pentru că n-am putea crea cadrul legislativ”. „Dar moda trebuie s-o creăm noi. N-a mers. Am creat un festival care se numeşte „România autentică”, este marcă înregistrată, prin intermediul căruia eu am promovat costumul popular, tradiţiile şi meşteşugurile. Din păcate, n-am putut să-l fac la Câmpulung, căci n-am găsit loc. Deşi sunt câmpulungeancă. Am început în comuna lui Constantin Brâncuşi, am continuat la Braşov, Iaşi, am primit alte oferte, dar la Câmpulung n-am reuşit. Poate îl facem împreună anul viitor, pe 24 iunie. Am strâns ultima dată 70.000 de oameni îmbrăcaţi în costume populare. Am plâns pe scenă, le-am mulţumit… Vorbim deseori despre ceea ce ne dorim să facem. Dar am putea să ne suflecăm mânecile şi, fiecare dacă ar face câte puţin, lucrurile s-ar schimba. Ce avem noi în acest bazin etnografic este magnific. Dacă am încerca să promovăm mai mult, nu doar portul, ci vilele, copacii seculari, poveştile din perioada interbelică. Să ne aducem aminte că marii cărturari, marii politicieni, şi din perioada antebelică, şi postbelică, veneau în această zonă ca să se trateze. Ar trebui să dezvoltăm sistemul de pensiuni.. Mâncarea este fabuloasă. În orice parte a lumii aş fi, vorbesc despre Muscel. Haideţi să ne întâlnim mai des! Evenimente ca acesta pot fi create măcar o dată pe lună. Trebuie aplaudat efortul celor care se încăpăţânează, indiferent dacă o fac foarte bine sau mai puţin bine, să promoveze România în definitiv. Pentru că acesta este scopul culturii. De a nu uita ce fel de oameni suntem, care ne sunt valorile şi să le promovăm, pentru că este plină ţara de non-valori. Dar avem atâţia oameni valoroşi care, din modestie sau din prea multă cuminţenie, stau în banca lor.”, a încheiat Cristina Chiriac, adresând felicitări celor care au făcut-o să ajungă din nou acasă pentru a-şi aminti de acei oameni care i-au modelat caracterul.
Magda BĂNCESCU