Lucrarea de renovare a impresionantului complex monahal „Negru Vodă” a fost supravegheată, dacă acesta este termenul cel mai potrivit, şi de liderul Bisericii argeşene, Înaltpreasfinţitul Calinic, care n-a putut fi prezent în momentul recepţiei. Şi n-a fost vorba despre o supraveghere de la distanţă, ci din interior, din „inima” şantierului. Şi chiar de la înălţime, mai-marele Arhiepiscopiei urcând la un nivel al clopotniţei pe care stareţul mănăstirii, după cum el însuşi povestea cu umor, n-a îndrăznit să-l atingă. „S-a suit unde eu nici n-am putut să mă sui. Până la streaşina clopotniţei a urcat!”, spunea părintele stareţ Ieronim Gheorghiţă despre vioiciunea Arhiepiscopului de Argeş şi Muscel. „S-a preocupat îndeaproape şi s-a văzut experienţa lui de atâţia zeci de ani pe şantiere de reconstrucţie, de consolidare şi restaurare. Este elementul de echilibru. Totdeauna, Înaltpreasfinţitul a dat echilibru disensiunilor, părerilor contrare. El, cu carisma lui, ne-a dat un suflu şi un imbold să mergem mai departe şi să facem un lucru bun.”, mai spunea stareţul mănăstirii, care ne-a asigurat că va exista un „mai departe”. Adică o continuare a proiectului de restaurare a restului monumentului istoric, la care se lucrează în prezent.
- Se discută despre realizarea unui mic proiect pentru montarea fântânii în incinta mănăstirii
Arhitectul Constanţa Carp, căreia i se datorează minunatul proiect pus în operă la Mănăstirea „Negru Vodă”, spunea că, împreună cu colaboratorii săi, lucrează deja pentru a obţine următoarea finanţare. În viitorul proiect vor fi cuprinse biserica bolniţă, chiliile, unde se va încerca amenajarea în cadrul mansardei a unui număr suplimentar de chilii, şi întreg zidul de incintă, care este afectat.
Părintele stareţ Ieronim Gheorghiţă spunea că oamenii implicaţi în procesul de reabilitare se gândesc la o eventuală poartă secundară. Intenţia este de a transfera accesul auto în partea de Răsărit, prin intermediul unei deschideri utile chiar pentru mănăstire, care are anexele în această zonă. „Am găsit că, acolo unde este şi fântâna, este pământul mănăstirii. O să luăm şi fântâna respectivă, căci şi aşa, de multe ori, este vandalizată, ca s-o punem în valoare.”, sunt alte planuri ale părintelui stareţ care a gândit foarte bine reamplasarea frumosului edificiu aflat în afara aşezământului de cult, batjocorit de cetăţenii din zonă, care nu-i înţeleg valoarea arhitecturală şi spirituală.
Potrivit arhitectului Constanţa Carp, a fost luată în discuţie, deocamdată, ca simplă teorie, posibilitatea realizării unui mic proiect pentru montarea în incintă a fântânii. Mutare care nu se poate face fără un aviz de la Ministerul Culturii. Dacă se deschide o intrare în curtea mănăstirii în partea din spate, poate rămâne şi acolo, dar, probabil, poziţionată după împrejmuire, ca să fie protejată de cei care tranzitează strada Petre Ţuţea.
Noi am fost de curând în zonă şi am fost avertizaţi de copiii care se jucau pe stradă să nu ne apropiem de fântână, pentru că miroase urât. Mai este nevoie să povestim despre mizeria găsită în interior, cauzată de oameni fără minte?! Fântâna a inspirat şi o pictură realizată în cadrul taberei organizate în acest an de Cenaclul „I.D. Negulici”, expusă, miercuri, 20 iulie, la Galeria „Arta”.
- În programul de proiectare al Constanţei Carp figurează şi Bisericile Fundeni şi Sfântul Gheorghe
„O să mai avem nevoie de nişte sondaje arheologice, pentru că nu este cercetată zona. Adevărul este că, dacă discutăm cu arheologii, ei ar mai avea de săpat aici, căci au multe lucruri nelămurite. Ar putea fi nişte elemente care redatează o întreagă perioadă.”, spunea arhitectul Constanţa Carp. Potrivit părintelui stareţ, există încă morminte nedescoperite. Aşadar, va fi mai mult de lucru la Mănăstirea „Negru Vodă”, unde trebuie pus la punct ceea ce nu s-a putut cuprinde în primul proiect de restaurare, din raţiuni financiare.
Cu lucrările suplimentare, investiţia recent încheiată a ajuns la aproximativ 4 milioane de euro, sumă în care au intrat şi proiectarea şi consultanţa. Dacă s-ar fi prins şi chiliile, şi biserica bolniţa, care a rămas nereabilitată, şi tot zidul de incintă se depăşeau 6-7 milioane euro. În estimarea proiectantei, lucrarea s-ar fi apropiat de 10 milioane de euro şi n-ar fi beneficiat de finanţare. De aceea proiectul a trebuit împărţit. Însă, în noul ghid de finanţare, baremul va fi mult mai mare, de 10 milioane de euro.
Un amănunt interesant dezvăluit de arhitectul Constanţa Carp priveşte următoarele proiecte câmpulungene de care se ocupă. „Mai avem în programul nostru de proiectare Biserica Fundeni, la care am şi avansat foarte mult, şi Biserica Sfântul Gheorghe Olari. Încă nu este publicat un ghid pentru etapa următoare de finanţare. Pregătim ce putem pregăti.”, a precizat aceasta.
Magda BĂNCESCU