Cea mai mare investiţie realizată în Câmpulung, ca amploare şi valoare, atribute traduse în reuşita unui proiect de-o dificultate greu de egalat, a fost recepţionată astăzi, 7 iulie 2022. La capătul a peste şapte ani de proiectare şi execuţie, Mănăstirea „Negru Vodă” a fost consolidată şi reabilitată, atât cât a fost prevăzut prin această investiţie finanţată cu fonduri europene. Chiliile, biserica bolniţă şi zidul interior vor fi realizate într-o etapă viitoare, printr-un alt program de finanţare, care este aşteptat să se deschidă. Unul dintre oamenii cheie ai proiectului, căruia părintele Serafim Caiea îi purta un respect uriaş, arhitectul Constanţa Carp, a asigurat jurnaliştilor, împreună cu gazdele, un tur al complexului de cult, însoţit de explicaţii privind intervenţiile executate. Investiţia s-a cifrat, cu lucrări suplimentare, la aproximativ 4 milioane de euro, sumă care include şi proiectarea şi consultanţa. Astăzi, 7 iulie 2022, părintele stareţ Ieronim Gheorghiţă a avut invitată comisia de recepţie, pentru semnarea documentelor care certifică finalul, dar, mai ales, calitatea unei lucrări spectaculoase.
- Chiliile, biserica bolniţă şi zidul interior vor face obiectul unui viitor proiect finanţat tot cu fonduri europene
Arhitectul Constanţa Carp, reprezentanta firmei bucureştene care a asigurat proiectarea, spunea că Mănăstirea „Negru Vodă” a constituit una dintre lucrările la care totul a mers bine. „Noi avem multe lucrări pe fonduri europene. Sunt unele care se tot împotmolesc sau… se întâmplă ceva. A fost şi un executant foarte bun, firma Carolin din Vâlcea, firmă atestată pe monumente istorice, deţinătoarea multor lucrări importante în portofoliu.”, spunea arhitecta, care a punctat cele două mari plusuri care au eliminat problemele în derularea lucrărilor: un proiect bine făcut şi un executant foarte bun.
Proiectarea a început în 2014 şi a durat în jur de trei ani, după care, în 2017, s-a trecut la etapa de execuţie, care s-a încheiat în 2022. „Speram să terminăm în trei ani, dar a fost imposibil. A înţeles şi finanţatorul că trebuie să facă nişte prelungiri, pentru că au apărut foarte multe lucruri noi. (…) Când pornim un proiect, este destul de complicat până decelăm toate componentele lui, pornind de la structură, partea de decoraţii, pentru că s-a restaurat şi pictura în biserică, tot în cadrul acestui proiect. Am avut şi nişte surprize foarte plăcute. O să vă arătăm în casa egumenească. Noi am crezut că este tencuită, dar era, practic, îmbrăcată în rigips, fiindcă structura cărămizii era foarte afectată. Când am desfăcut-o, am găsit bolţi cu penetraţie, am găsit o grindă de lemn, cu stâlpi de lemn dataţi, cu inscripţie… Aş vrea să subliniez lucrurile plăcute ale lucrării, pentru că pentru noi aceste elemente care apar în plus sunt lucruri care ne bucură şi pe care le putem pune în valoare.”, a afirmat arhitectul Constanţa Carp.
Lucrările plăcute au alternat cu cele mai puţin plăcute, care au ridicat dificultăţi. „Au fost probleme la consolidarea suprastructurii bisericii când am desfăcut acoperişul, însă toate aceste lucruri au fost inventariate, nominalizate. Domnul diriginte de şantier le-a urmărit în sensul că am putut să prindem şi aceste lucrări suplimentare apărute ca urmare a decopertărilor, renunţând la alte lucrări, ca să ne încadrăm în valoare, care este esenţială pentru acest tip de finanţare. Ar trebui să fie pentru orice finanţare, dar aceasta este foarte strictă şi foarte rigidă. Este bine că am avut înţelegere şi de la finanţator cu prelungirea termenului.”, a continuat aceasta. Termenul de finalizare era 2020, dar forul finanţator a acceptat o extensie a perioadei.
În calitatea sa de proiectant, Constanţa Carp a mulţumit executantului şi întregii echipe, cu care a colaborat şi fizic, la faţa locului, şi on-line, când apărea ceva nou. „Am mai avut discuţii: ce facem cu pavimentul bisericii, care este din plăci mari de piatră. Au fost persoane care ar fi vrut ca biserica să fie tencuită. Noi am propus să curăţăm, să-i păstrăm autenticitatea şi să înlocuim numai bucăţile degradate. La fiecare element al componenţei ansamblului au apărut tot felul de probleme, dar, până la urmă, s-au finalizat cu bine şi noi suntem mulţumiţi de cum a ieşit lucrarea. Ne bucurăm că am reuşit să deschidem şi intrarea, zidul, care era refăcut mult mai târziu, l-am deschis şi am deschis, astfel, parcul, nu numai pentru a pune în valoare mănăstirea, dar pentru a intra în circuitul oraşului.”, a mai precizat arhitecta.
La sfârşitul mesajului său, aceasta a vorbit despre înţelegerea şi susţinerea primită la Mănăstire de la cei doi stareţi, părintele Serafim şi părintele Ieronim. „Să nu-l uităm şi pe părintele Efrem, foarte sufletist şi foarte atent la ce se întâmplă aici. Noi lucrăm deja pentru următoarea finanţare, chiliile – vom încerca o amenajare în cadrul mansardei a unui număr suplimentar de chilii – şi tot zidul de incintă, care este afectat.”, a încheiat Constanţa Carp.
- Părintele stareţ Ieronim: „În toate s-a văzut o lucrare tainică şi un sprijin de dincolo al prietenului şi fratelui meu Serafim”
Stareţul Mănăstirii „Negru Vodă”, părintele Ieronim Gheorghiţă, a vorbit şi el despre visul îndeplinit al părintelui Serafim Caiea, al cărui ajutor s-a simţit în tot ce s-a întâmplat în acest proiect care a depăşit toate greutăţile: exodul forţei de muncă, fenomen care nu l-a ocolit nici pe constructorul vâlcean, explozia preţurilor materialelor de construcţie, care s-a produs, spre norocul tuturor, după ce au cam fost finalizate lucrările de bază.
„Eu sunt călugăr şi călugărul este învăţat întâi să mulţumească lui Dumnezeu pentru toate pe care le primeşte. Pentru că toate le-am făcut prin Dumnezeu şi în Dumnezeu. De aceea cred că Dumnezeu a inspirat această echipă extraordinară. Mulţumirile, aşa bine aţi subliniat, erau şi în gândul meu, că în toate s-a văzut o lucrare tainică şi un sprijin de dincolo al prietenului şi fratelui meu Serafim. Este tot efortul lui. Astăzi, să zicem că visul lui s-a împlinit în materie de 80%. Continuăm cu celălalt proiect şi, atunci, visul lui va fi împlinit. Este de adus laudă şi slavă lui Dumnezeu că, în vremuri ca acestea, se mai fac lucruri de aşa anvergură şi importanţă pentru Câmpulung. Mănăstirea „Negru Vodă” este o carte de identitate şi o pagină din certificatul de naştere al Ţării Româneşti, dacă ne luăm după însemnele care sunt aici şi după importanţa locului. Nădăjduim în continuare şi pentru proiectele viitoare ca să renască vatra monahală care a fost odinioară aici, în Câmpulung Muscel.”, a afirmat părintele stareţ Ieronim Gheorghiţă, care a punctat şi el rolul obştii extraordinare, cum a numit el echipa implicată, proiectant, consultant, constructor, diriginte de şantier, şef de echipă şi restul membrilor -, care, în ciuda polemicilor constructive, au realizat o lucrare minunată.
Magda BĂNCESCU