Prinţul Charles a revenit, după o pauză de trei ani, la domeniul său din Valea Zălanului, din judeţul Covasna. Sătenii l-au întâmpinat cu bucurie pe Principele de Wales, un adevărat ambasador al turismului rural din România. Moştenitorul Coroanei britanice mai deţine o proprietate şi în satul Viscri, judeţul Braşov. Aflat în vacanţă în România, Prinţul Charles a mers, săptămâna trecută, la Sibiu, pentru lansarea celui mai mare proiect transfrontalier de refacere a pădurilor din Europa. La noi, în judeţul Argeş, mai precis la Rucăr, va fi refăcută o zonă forestieră, de 2.300 de hectare.
Dezbaterea s-a ţinut în sala de concerte a Filarmonicii din Sibiu, unde Prinţul de Wales şi-a început discursul cu câteva cuvinte în limba română. A vorbit apoi despre importanţa pădurilor şi regândirea economiei, astfel încât să nu epuizeze resursele planetei. România este un exemplu fericit, a spus Alteţa Sa Regală.
„În niciun alt loc din Europa nu am găsit ţinuturi atât de bine conservate şi atât de productive. Biodiversitatea de aici din România este unică pentru mine, în Europa. Pe lângă vechile păduri, există mamiferele mari, precum urşii, râşii şi lupii şi peisajele străvechi cu bogăţia lor de flori sălbatice. Coloana vertebrală a vieţii şi naturii pe planeta noastră o reprezintă pădurile. Lumea, din multe puncte de vedere, a devenit prea mare pentru planeta noastră. Pentru sănătatea, securitatea şi viaţa generaţiei noastre şi a generaţiilor viitoare, trebuie să protejăm, să investim şi să ocrotim în simbioză cu natura. Economia noastră depinde de aceste acţiuni ale noastre.”, a apus Charles Philip Arthur George, Prinţ de Wales.
În urmă cu doi ani, Prinţul a înfiinţat Alianţa pentru Bioeconomie Circulară, actor principal în proiectul intitulat Superb, care are drept scop reconstruirea ecologică a 12 zone împădurite din Europa. Experienţa câştigată prin refacerea acestor păduri va fi transpusă în ghiduri de bună practică.
Vizavi de acţiune, Elisabeth Pötzelsberger, de la Institutul Forestier European, a transmis: „Ţinta finală este să creăm o mişcare la scară largă a practicilor de restaurare inovative a pădurilor, nu doar să demonstrăm cum se face.”
Aria demonstrativă din România se întinde pe aproximativ 2.300 de hectare şi se află în zona comunei Rucăr. „Se ştie deja foarte bine că monoculturile artificiale de molid au o biodiversitate foarte redusă şi că în întreaga Europă, la o anumită vârstă, ele au fost puternic afectate de doborâturi de vânt sau atacuri de insecte, pentru că, fiind păduri artificiale, nu sunt stabile. În baza evoluţiei naturale de zeci, sute, mii de ani s-au ales speciile care se potriveau cel mai bine unui anumit loc. Noi, oamenii, nu vom putea fi ingineri mai buni decât natura. Iar monoculturile plantate în locul pădurilor mixte dovedesc acest lucru. Pe Valea superioară a Dâmboviţei pădurea de molid este una tânără şi poate fi salvată mult mai uşor prin acest proiect. Vom crea ochiuri de lumină şi vom planta specii de foioase, pentru a readuce pădurea de amestec, puternică şi cu un grad mare de biodiversitate. În afara intervenţiei pe circa 100 ha de molidişuri, vom face o a doua intervenţie şi în suprafeţe unde deja am iniţiat acest proces, în proiecte precedente. Vom îmbunătăţi şi galeriile de anin de-a lungul Văii superioare a Dâmboviţei, atât de importante pentru fixarea malurilor râurilor. Vom reface şi habitatele de tufărişuri care au existat pe suprafeţe întinse, vorbim de habitate protejate de interes comunitar – jnepenişuri şi ienupărişuri, foarte importante din punct de vedere biodiversitate.” a declarat, Mihai Zotta, director conservare Fundaţia Conservation Carpathia. „Se doreşte găsirea unor soluţii de finanţare pentru astfel de reconstrucţii ecologice.”, a mai spus Mihai Zotta.
Proiectul Superb, coordonat de European Forest Institute, costă 20 de milioane de euro şi implică peste 100 de organizaţii de ştiinţă şi practică forestieră din 20 de ţări.
Articolul precedent