9.2 C
Campulung Muscel
19/05/2024

„Portret de campion” – Costi Dinescu, dublu campion naţional la heptatlon seniori şi tineret

Prezentarea elevilor care au făcut şi fac performanţi la Liceul cu Program Sportiv este cea mai bună promovare a unităţii şcolare, care de-a lungul timpului a dat sute de campioni. O mare parte a cursanţilor care învaţă aici locuiesc în internatul liceului, care, în timp, devine pentru ei o a doua casă, dar îi şi ajută să se maturizeze, să ia decizii, să facă performanţă.

„Portret de campion” este titlul campanie de promovare a Liceului cu Program Sportiv, prin care şcoala şi-a propus să-şi prezinte elevii care au devenit campioni la diferite ramuri ale atletismului. Primul este Costi Dinescu, dublu campion naţional la heptatlon seniori şi tineret, antrenat de profesorul Gheorghe Ivan.

„Sunt suma experienţelor trăite… Numele meu este Costi şi locuiesc în internatul LPS din clasa a V-a. Astăzi, după opt ani de internat, în prag de absolvire, am să-ţi spun şi ţie, viitor boboc, de ce am ales să locuiesc în internat. De multe ori s-a întâmplat ca atunci când interlocutorul meu a aflat că sunt „căminist” de la vârsta de 12 ani, să fiu privit imediat cu un soi de milă amestecată cu mirare: „În internat? Vai, săracul de tine… ce greu ţi-o fi!” Însă, realitatea este cu totul şi cu totul diferită. Când am decis că vreau să fac sport de performanţă la LPS Câmpulung, părinţii mei au optat pentru cazarea mea în internatul liceului. Eram prea mic, prea neştiutor, prea vulnerabil, uşor neîndemânatic să se pună problema să-mi găsească o gazdă în oraş. Alegerea să mă mut de la şcoala unde învăţam, o şcoală micuţă din mediul rural, a fost foarte dificilă, dar nu o regret. Am făcut pasul acesta la o vârstă fragedă, venind într-un mediu nou din toate punctele de vedere, dornic să descopăr lucruri şi oameni noi. Aici am început două vieţi diferite: una la şcoală şi alta pe stadion şi în internat. De când mă ştiu, mi-a plăcut să învăţ, astfel că în clasă, m-am făcut remarcat repede în faţa profesorilor, fiind în toţi aceşti ani premiant cu coroniţă. Mi-am câştigat uşor locul în şcoală şi în cămin printre noii mei colegi. Şi astăzi, pe tocul uşii de la biroul pedagogilor, tronează un semn ce indică cât eram de scund când am venit în noua casă. Viaţa pe băncile acestui liceu, a fost una simplă în care un adolescent conştiincios îşi face treaba de elev premiant. Viaţa grea a fost cea de pe stadion. Zi de zi mergeam la antrenament cu dorinţa de a realiza ceva. Aveam foarte multă energie de consumat, iar antrenamentul mă ajuta să scap de ea. După mulţi, mulţi ani de muncă, alături de domnul antrenor, care mi-a fost ca un tată atunci când aveam nevoie de un sfat,o îndrumare sau pur şi simplu de cineva cu care să discut, rezultatele au început să apară. Imediat după ce am obţinut prima medalie la un concurs naţional, am reuşit să mă calific şi să particip la un concurs internaţional unde am avut o evoluţie destul de bună. În plan sportiv, cea mai mare realizarea a mea de până acum este performanţa de DUBLU CAMPION NAŢIONAL LA HEPTATLON seniori şi tineret, titluri pentru care am muncit atât de mult timp… Venind la LPS am descoperit ATLETISMUL – un sport de performanţă atât de frumos, dar atât de greu, făcut cu sacrificii. Stând departe de familia mea biologică, am învăţat să iau decizii importante pentru mine, am găsit o nouă casă, noi prietenii! Viaţa în internat a fost una dintre cele mai frumoase experienţe prin care am trecut până acum. Am făcut aici o mulţime de lucruri de care sunt sau nu sunt mândru (am râs, am plâns, am crescut, am sperat, am iubit, am urât, am ajutat, am experimentat, am învăţat…) şi toate fac parte din mine, având contribuţie în formarea mea ca adult. Şi da, trebuie să recunosc, internatul nu este pentru oricine. Intri într-o lume cu zeci de cărări, unele mai bătătorite ca altele, în care înveţi să-ţi cauţi drumul şi indiferent cât se străduiesc adulţii din jur să nu-ţi pierzi potecuţa, într-un final doar TU eşti cel care decide direcţia în care mergi. Momentele trăite în internat, transformate în amintiri, mă leagă spiritual de foarte multe persoane, reuşind uneori să mă introducă într-o nostalgie plăcută, când stau sa mă gândesc la trecut. În curând voi încheia un capitol important din viaţa mea, voi deschide o altă fereastră, spre un viitor pentru care mă simt pregătit. Cu siguranţă voi lăsa în urmă pe o uşă simbol, semnul trecerii mele prin internat, locul în care pentru mine visele au devenit realitate! Constantin DINESCU, mai 2022.”

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!