Pe 5 mai 2022, la singurul termen al recursului promovat de Consiliul Local Câmpulung în litigiul cu Nicolae Căţoiu, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în favoarea autorităţilor locale. Instanţa a admis recursul municipalităţii şi a casat sentinţa Tribunalului Argeş care îi dădea câştig de cauză proprietarului Pensiunii „Nico Pardon”. Rejudecând speţa, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea patronului pensiunii care urmărea anularea unei hotărâri a Consiliului Local din 2018. Hotărârea 500/05.05.2022 a Curţii de Apel Piteşti este definitivă.
Recursul Consiliului Local Câmpulung a fost înregistrat la Curtea de Apel pe 9 februarie 2022 şi s-a soluţionat trei luni mai târziu, cu un verdict favorabil, care a răsturnat ceea ce a hotărât Tribunalul Argeş toamna trecută. Atunci, Nicolae Căţoiu, patronul Pensiunii „Nico Pardon”, a obţinut, la capătul a doi ani de proces, o hotărâre judecătorească de anulare a unei hotărâri adoptate în primăvara anului 2018, prin care aleşii în funcţie la acel moment au votat introducerea în domeniul privat al municipiului a unei suprafeţe de 72 de metri pătraţi, situată în strada Negru Vodă, nr.124. Despre această suprafaţă, fostul secretar Nicolae Ghinea susţinea că se află sub pensiunea de pe bulevard.
Ghinea, în 2018: „În urma comparării cadastrelor celor din zonă, am constatat că un cetăţean, Căţoiu, a construit ilegal pe o suprafaţă de teren a noastră”
Hotărârea nr.66 din 30 mai 2018 prevedea la articolul 1, alineatul 1: „Se aprobă introducerea în domeniul privat al municipiului Câmpulung a terenului în suprafaţă de 72 de metri pătraţi (…), conform Planului de amplasament şi delimitare a imobilului şi a planului de situaţie.” Iar la alineatul 2: „Valoarea de înregistrare a terenului este de 19.130 lei, conform raportului de evaluare.” Hotărârea n-a trecut din prima de votul fostului Consiliu Local. La finele lunii mai 2018, la două luni distanţă de momentul în care a picat la primul vot, fostul secretar Nicolae Ghinea a readus în Consiliu acelaşi document şi aceleaşi justificări.
Argumentaţia Serviciului Juridic, condus pe atunci de Emiliea Ilie, a arătat astfel. „În urma măsurătorilor cadastrale efectuate la imobilul din strada Negru Vodă, nr.124, s-a constatat că, faţă de suprafaţa de 646 metri pătraţi, ce a făcut obiectul schimbului cu Ion Stelian şi Ion Vasilica, mai există o suprafaţă de 72 de metri pătraţi, care va trebui introdusă în domeniul privat al Municipiului Câmpulung. (…) Precizăm că acest teren este ocupat parţial de o construcţie particulară, edificată fără autorizaţie de construire de către numitul Căţoiu Nicolae.”, redăm din raportul semnat de primarul Liviu Ţâroiu şi jurista şefă Emiliea Ilie.
Justificările scrise au fost completate la şedinţa din 30 mai 2018 cu cele verbale ale secretarului Nicolae Ghinea: „În urma comparării cadastrelor celor din zonă, am constatat că un cetăţean, Căţoiu, a construit ilegal pe o suprafaţă de teren a noastră, a ocupat-o, a construit fără autorizaţie de construire. Iar suprafaţa de 72 de metri pătraţi făcea corp comun cu suprafaţa de teren a imobilului din Negru Vodă, 124. Deocamdată, nu este vorba despre un litigiu între noi şi el. Există, într-adevăr, un litigiu pe rolul Judecătoriei privind servitutea de trecere, pe care o invocă numitul Căţoiu. Noi trebuie să intrăm în legalitate, comparând cadastrale efectuate în zonă, suprafaţa cumpărată de Căţoiu, pe care a edificat, şi suprafaţa care revenea imobilului din Negru Vodă, nr.124.” Iar suprafaţa care revenea imobilului din Negru Vodă, nr.124, a făcut, conform documentaţiei de şedinţă, cităm, „obiectul schimbului” cu familia Ion, care a oferit apartamente în schimbul clădirii de pe bulevard.
Patronul a câştigat la Tribunal, dar a pierdut la Curtea de Apel
Pe 7 noiembrie 2019, Nicolae Căţoiu a acţionat în instanţă Consiliul Local Câmpulung. Acţiunea acestuia a fost admisă pe 28 octombrie 2021, instanţa dispunând anularea hotărârii contestate de acesta. Săptămâna trecută, însă, Curtea de Apel Piteşti a dat câştig de cauză părţii adverse.
La Tribunal, Consiliul Local a insistat asupra faptului că nu există motive temeinice de anulare a Hotărârii nr.66/30.05.2018, prin care s-a aprobat trecerea în domeniul privat al municipiului a celor 72 mp. Înainte de a merge la instanţă, pe 1 noiembrie 2019, Nicolae Căţoiu a înaintat o plângere administrativă prealabilă împotriva celor hotărâte de aleşii din mandatul trecut. Petentul a primit răspuns pe 2 decembrie 2019, în termenul legal.
„Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului. Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia, acestea fiind termene de prescripţie.”, precizează apărătorul Consiliului Local în întâmpinarea sa.
În cererea de chemare în judecată, Nicolae Căţoiu a menţionat că a luat cunoştinţă de Hotărârea nr.66/30.05.2018 la data de 07.10.2019, odată cu studierea altui dosar aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung. „Însă cele precizate nu au susţinere probantă, având în vedere că în Raportul de expertiză tehnică judiciară, depus (…) la data de 30.10.2018, este clar menţionată Hotărârea Consiliului Local nr.66/30.05.2018 la punctul B (denumit “stabilirea liniei de hotar”), la punctul Concluzii şi în Planul de amplasament şi delimitare a imobilului, reclamantul luând la această dată cunoştinţă de existenţa actului administrativ pe care îl atacă, cât şi de cuprinsul acestuia.
La data de 01.11.2019, după un an de la data luării la cunoştinţă a hotărârii (…), reclamantul formulează plângere prealabilă împotriva Hotărârii Consiliului Local Câmpulung nr.66/30.05.2018, ignorând termenul impus de lege, ca termen de prescripţie.”, susţine partea acţionată în instanţă.
În temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului. „Prin cuprinsul cererii de chemare în judecată şi al actelor depuse în susţinerea acesteia, reclamantul nu face dovada existenţei unui drept recunoscut de lege sau interes legitim, pe care Hotărârea Consiliului Local Câmpulung nr.66/30.05.2018 să-l fi încălcat (…).”, se menţionează în apărarea Consiliului Local.
„În mod nelegal, reclamatul a edificat o construcţie pe acest teren, fără existenţa unei autorizaţii de construcţie sau a vreunei solicitări de emitere a acesteia, nu face dovada existenţei unui drept recunoscut de lege sau interes legitim pe care Hotărârea nr.66/30.05.2018 să-l fi încălcat. Prin Actul de vânzare-cumpărare nr.802/03.04.2008, reclamantul dobândeşte dreptul de proprietate asupra unui teren, în suprafață de 173 mp (195 mp suprafaţă măsurată), neconstruibil, împreună cu casa de locuit, învecinat la vest cu proprietate de stat (respectiv cu imobilul ce face obiectul Hotărârii Consiliului Local Câmpulung 66/30.05.2018).”, continuă apărătorul autorităţilor locale.
Acesta a probat şi îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa votului a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie pentru adoptarea unei hotărâri privind patrimoniul. „Aşa cum reiese din Procesul verbal al şedinţei ordinare din data de 30.05.2018, proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate, respectiv 19 voturi pentru (punctul 13 al ordinii de zi).”, se prevede în actul depus la instanţă. Şi un ultim argument invocat de avocatul Consiliului Local: „În ceea ce priveşte susţinerea că în Raportul Primarului Municipiului Câmpulung, cât şi în Expunerea de motive nu se face referire la actul primar de restituire sau dacă acest imobil a făcut dovada trecerii anterioare în domeniul public al statului, vă facem cunoscut faptul că imobilul situat în strada Negru Vodă, nr. 124, a fost identificat şi inventariat în domeniul privat al Municipiului Câmpulung, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 29 din 31.08.1995 – anexa nr. III şi anexa nr. IV.”
La Curtea de Apel, aceste argumente au cântărit diferit faţă de Tribunal, care îi dăduse dreptate lui Nicolae Căţoiu, perdant, însă, la instanţa superioară. Vom continua prezentarea subiectului în momentul în care vom avea mai multe informaţii legate de argumentele magistraţilor de la Curtea de Apel, care au stat la baza deciziei lor. Magda BĂNCESCU