Ieri, au fost invitaţi la Câmpulung primarii localităţilor care vor constitui viitoarea zonă metropolitană Câmpulung. Primăriţa Elena Lasconi şi-a dorit o consultare a celor opt colegi care conduc comunele din jurul municipiului, în vederea înfiinţării unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare, pentru a accesa fondurile P.N.R.R. destinate achiziţiei de autobuze electrice. Au răspuns apelului primăriţei omologii Tudorel Vasile Miriţă, de la Schitu Goleşti, Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, Dorel Tănăsescu, de la Bughea de Jos, Gheorghe Şucu, de la Mioarele, Ion Banzea, de la Poienarii de Muscel. De la Valea Mare Pravăţ, a venit la întâlnire viceprimarul Marius Manea. Au lipsit edilii de la Lereşti şi Godeni, Marian Toader şi Ion Pădureanu.
- Vor, nu vor, primarii musceleni nu pot da înapoi de la constituirea zonei metropolitane
Primăriţa Elena Lasconi le-a transmis colegilor că motivul invitaţiei la o discuţie îl constituie deschiderea Componentei C10 a P.N.R.R., care are prealocată pentru localităţi urbane suma de 4.193.550 euro, iar pentru comune, 324.770 euro. Fondurile, atât la oraş, cât şi la sat, sunt destinate realizării transportului public cu autobuze electrice, staţii de aşteptare pentru autobuze, staţii de încărcare pentru maşini electrice şi piste de biciclete. „N-o să vă încadraţi niciodată, pentru că suma este foarte mică.”, a afirmat şefa Executivului câmpulungean, situaţie pe care, probabil, au anticipat-o şi omologii săi.
Pentru piste de biciclete – spunea aceasta -, Câmpulungul ar putea sprijini ruralul muscelean învecinat municipiului, dar pe P.O.R., o sursă de finanţare apreciată de aceasta ca fiind mult mai flexibilă, care oferă mai mulţi bani pentru acest tip de investiţie. Recomandarea Elenei Lasconi pentru primarii comunelor apropiate era pentru constituirea unui parteneriat consfinţit printr-o hotărâre de Consiliu Local, adoptată de toate localităţile implicate. Municipalitatea vrea ca, în această săptămână, să încheie formalităţile premergătoare introducerii proiectului de hotărâre în dezbaterea Legislativului. Documentaţia pregătită va fi pusă la dispoziţia primarilor musceleni cooptaţi în această iniţiativă, pentru a se armoniza unii cu alţii într-o viitoare Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară.
„Trebuie să ne mobilizăm să facem nişte şedinţe extraordinare sau chiar de îndată, pentru că este păcat să pierdem această şansă oferită de P.N.R.R. În această săptămână, trebuie să facem parteneriatele, apoi A.D.I., la care fiecare trebuie să aibă o contribuţie, pentru că aşa este normal. V-aş mai ruga să luaţi în calcul, în viitorul foarte apropiat, un A.D.I. pentru apă-canal.”, a mai spus primăriţa Câmpulungului.
Conform Legii zonelor metropolitane, aflată în dezbatere publică, localităţile amplasate în zona metropolitană Câmpulung sunt opt la număr: Bughea de Sus, Bughea de Jos, Lereşti, Godeni, Mioarele, Poienarii de Muscel, Schitu Goleşti şi Valea Mare Pravăţ. Potrivit city-managerului Ioana Marcu, zonele metropolitane „au fost negociate în cadrul P.N.R.R. şi suntem obligaţi să le înfiinţăm, astfel încât să menţinem finanţarea. Această zonă metropolitană se va înfiinţa într-o formă sau alta şi cred că, la un moment dat, vom primi şi punctaj extra, pentru că ne organizăm.” Aşadar, nu există varianta ca municipiul şi/sau comunele „arondate”, în limbajul comun, să se sustragă de la obligaţia constituirii ei.
- Primarii invitaţi să spună ce-şi doresc: staţii de aşteptare, staţii de încărcare, toaletă inteligentă
Elena Lasconi le-a cerut primarilor să se gândească şi să-i dea grabnic un răspuns referitor la staţiile de aşteptare. „Există staţii de aşteptare între 6.000 euro şi 45.000 euro, care sunt superinteligente. În momentul de faţă, nu s-a deschis o finanţare pentru managementul ticketing-ului sau softul inteligent care îţi arată, afişat electronic, în câte minute ajunge autobuzul. Dar acestea putem să le luăm după. În prezent, noi putem să luăm staţii de aşteptare. Eu cred că o staţie de aşteptare în fiecare comună este esenţială. Măcar să o prindem la un nivel mediu.”, a precizat primăriţa.
Întrucât lipsa toaletelor publice este o problemă serioasă a Câmpulungului, intenţia municipiului este de a „cupla” dotarea cu staţii de autobuz cu acest gen de achiziţie. „Un lucru la care eu ţin mult şi aş vrea să vă gândiţi şi dumneavoastră: am găsit oferte de toalete cu autospălare, care sunt foarte civilizate şi care au şi panouri fotovoltaice. Întrucât au varianta cu panouri fotovoltaice, eu mă gândeam că, dacă dumneavoastră aveţi nevoie, putem să „lipim” – eu asta aş vrea să facem şi în Câmpulung, în trei-patru locuri – o toaletă cu autospălare lângă staţia de aşteptare. Am cerut mai multe oferte. Am găsit o ofertă de toaletă pentru persoane cu dizabilităţi, femei şi bărbaţi. Am ţinut neapărat să fie vas de toaletă din inox, ca să nu fie vandalizat, să fie intrare cu fise şi să aibă panouri fotovoltaice. O astfel de toaletă ajunge la 61.000 euro. Luaţi în calcul şi această variantă, dacă aveţi nevoie în comuna dumneavoastră de o asemenea toaletă lângă staţia de aşteptare.”, este altă propunere a şefei Executivului câmpulungean pentru colegii săi.
- Separat de cei 325.000 euro, P.N.R.R. dă 15.000 euro primarilor de la ţară pentru P.U.G.
Soluţia de a asigura transport inteligent într-o localitate rurală n-ar prea fi o opţiune pentru primarii care vor să apeleze la această sursă de finanţare. „Nu ştiu în ce măsură aţi apucat să răsfoiţi ultimele variante din ghidul C10, pentru că le-au tot schimbat. Vineri (n.r. 6 mai 2022), au publicat în platformă direct, fără să comunice, un nou ghid. Inclusiv comunele au obligaţia de a cheltui bani pentru soluţii de transport inteligent. Cred că obligativitatea dumneavoastră este undeva la 15.000 euro. Dacă vrei să iei orice pe C10, ai obligativitatea de a duce o sumă către soluţii TIC.”, a completat city-manager-ul Ioana Marcu.
„Paradoxal – a intervenit Elena Lasconi -, pentru că dumneavoastră n-aveţi cum să vă luaţi autobuz electric niciodată. Pe lângă faptul că fiecare autobuz vine cu staţiile lui – o să aibă cel puţin două staţii: una la autobază şi alta pe traseu -, dumneavoastră mai puteţi achiziţiona din aceşti bani, pentru comune, două staţii de încărcat pentru maşini electrice.”
Ce mai trebuie să ştie primarii este că există posibilitatea realizării Planului Urbanistic General în varianta GIS. Iar fondurile alocate pentru P.U.G. nu intră în cei aproximativ 325.000 euro, cât are dreptul o localitate rurală prin Componenta 10 a P.N.R.R. „Vi se alocă 90.000 euro ca să vă faceţi un P.U.G. sau, dacă deja îl aveţi şi vreţi să-l transpuneţi în format digital GIS, vi se dau 45.000 euro.”, a precizat administratorul public Ioana Marcu.
Concluzia primei întâlniri: „Pentru a nu face proiecte cu piste de biciclete – nu ştiu dacă aveţi în plan, dacă aţi depus ceva sau intenţionaţi să depuneţi ceva -, propunerea este să renunţaţi la cei 324.000 euro, pe care să-i puneţi în total cu cele 4,2 milioane euro ale noastre şi să facem un proiect. Să ne aşezăm la masă şi să aflăm ce-i trebuie comunei Schitu Goleşti: o staţie cu o toaletă, staţie de încărcare a maşinilor electrice. Să facem tot noi şi pentru dumneavoastră, inclusiv pentru banii extra pentru P.U.G.”, a fost solicitarea Elenei Lasconi, interesată să afle dacă invitaţii săi intenţionează să depună un proiect pentru suma alocată în baza Componentei 10 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Municipalitatea are la dispoziţie două luni pentru a înainta proiectul comun. „Avem suficient timp dacă ne mişcăm repede.”, a pus punct discuţiei Elena Lasconi.
Magda BĂNCESCU