Timp de patru luni, în perioada mai – august 2022, Secţia de Etnografie şi Artă Populară din cadrul Muzeului Municipal Câmpulung găzduieşte expoziţia temporară „Din comorile Transilvaniei – cămaşa femeiască”.
Mâine, marţi, 10 mai 2022, la ora 16.00, va avea loc vernisajul expoziţiei. Un plăcut prilej de a vă invita la prima prezentare a exponatelor.
Pe toată durata expoziţiei, publicul vizitator va avea ocazia de a admira piese vestimentare tradiţionale de o decorativitate ieşită din comun, de o eleganţă impecabilă şi cu un stil de neconfundat, mai exact piese de port femeiesc din regiunea etnografică Transilvania, alături de fotografii de epocă.
Bunurile culturale expuse aparţin zonelor etnografice: Sălaj, Câmpia Transilvaniei, Ţara Năsăudului, Valea Mureşului Superior, Ţinutul Pădurenilor, Mărginimea Sibiului, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Ţinutul Secuiesc şi regiunilor etnografice: Maramureş, Banat, Crişana şi Oaş.
Expoziţia temporară este realizată în colaborare cu alte două instituţii muzeale din ţară, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj.
Costumul popular femeiesc are în componenţă următoarele piese: cămaşa femeiască (ie, ciupag, spăcel, spătoi), catrinţă (zadie, zăvelcă, opreg, păstură, şorţ), brâu (bete, frânghie, frâmbie), pieptar (ilic, cojoc), ştergar (maramă, ceapsă, conciul, vălitoare, cârpă, basmaua, năframă). În funcţie de anotimp sau cu ocazia diverselor sărbători se îmbrăcau cu cojocul, bondiţa, şuba, sumanul, guba, ţundra, buboul. Ca piese de încălţăminte se purtau: opinci, cizme, ghete, pantofi.
Cămaşa femeiască din Ţara Bârsei era confecţionată din mătase colorată şi din tulle foarte subţire lucrate de fabrică. Ornamentaţia constă din broderii compacte pe guler şi la manşete din fir metalic auriu şi argintiu.
Vecină cu Ţara Bârsei este zona Branului în care se poartă un costum ce are multe puncte comune cu cel din nordul Munteniei. La confecţionarea cămăşilor femeieşti era folosită pânza de casă (din bumbac) şi pânza de cânepă. Aparţine tipului de cămaşă încreţită la gât şi se compune din stani (faţa şi spatele), mâneci, clini (numiţi şi aldoaie) şi o pavă (bucată care se adaugă sub mânecă). Ia de Bran se prezintă sub două subvariante: ia cu mânecă cu altiţă, ia cu mânecă fără altiţă. După modul de terminare a mânecii distingem următoarele variante: mâneca cu obinzică sau pumnaşi, cu pumnaşi întorşi, cu fodori, cu mâneca largă. Dintre motivele decorative remarcabile sunt cârligul ciobanului, colţişorii, şebace (chenare), motive skeomorfe şi motive florale.