În jurul blocului, cetăţenii îngrijesc cât le permit timpul şi buzunarul. Sunt imobile în jurul cărora ţi-e groază să priveşti, asta pentru că Primăria nu-şi trimite agenţii pe teren să notifice locatarii că sunt pasibili de amenzi dacă nu fac curat şi nu tund bălăriile. Însă sunt şi blocuri în care trăiesc oameni cărora le place să îngrijească spaţiul exterior, ocupându-se de eliminarea buruienilor şi plantarea de flori ornamentale în grădiniţe îngrădite ori ba. Niciodată, de la construcţia cartierelor, Primăria n-a intervenit cu mai mult de un loc de joacă – şi acelea realizate la intervale mari de timp şi la distanţe mari între ele -, însă, la capitolul amenajări ale spaţiului verde, iniţiativa autorităţilor a fost inexistentă.
În cartiere ce este verde este jalnic, nefiind supus unei gândiri profesioniste, ca să i se dea o formă şi un aspect plăcut ochiului. Omul tunde, acolo unde tunde, cum se pricepe şi bine că face şi asta! De curând, am ajuns într-un loc bine îngrijit de la marginea Vişoiului, în faţa locurilor B7 şi B9, semn că, poate, şi administratorul asociaţiei dă imboldul necesar oamenilor, dar poate că oamenii sunt ceea ce trebuie pentru locul în care trăiesc. Imaginile arată dragul unora dintre locatari şi de ce este în afara blocului, unde au plantat flori, arbuşti, o tuia care arată foarte bine, au vopsit cauciucuri în culori vesele, de primăvară, au amenajat măsuţe şi jardiniere. Ce frumos şi-a decorat cineva grădiniţa cu figurine din pahare şi cutii de plastic confecţionate de mâna lui!
Ce ţine, însă, de Primărie este din domeniul filmelor de groază: mese şi bănci de toate neamurile, nişte vechituri de care mai bine te ţii la distanţă ca să nu-ţi agăţi hainele. Sau, mai rău, n-a mai rămas din ele decât scheletul metalic, pe care rudarii care cutreieră cartierele ori nu l-au ochit, ori n-au putut să-l desprindă de sol. La vederea unei rămăşiţe din ceea ce s-a vrut a fi un umbrar peste o masă cu două bănci, primăriţa a dispus ca ruina să fie înlocuită cu un foişor, pentru ca locatarii să aibă parte de un strop de răcoare la vară, când vor ieşi la relaxare. Ea şi-ar fi dorit să extindă şi locul de joacă, pentru că spaţiu este, numai că este înierbat şi, mai mult ca sigur, figurează ca spaţiu verde, a cărui destinaţie aşa trebuie să rămână.
Dacă Primăria curăţă locul de resturile care îi strică imaginea şi le înlocuieşte cu mobilier urban pe măsura strădaniilor acestor cetăţeni de a întreţine ce au pe lângă casă, atunci putem plasa acest capăt de cartier într-un clasament al celor mai îngrijite zone de blocuri din oraş. Oricum, o îmbunătăţire va cunoaşte în curând, deoarece amplasamentul fostelor garaje va trece prin transformarea sesizată până acum la Rotunda şi în Vişoi, către Şcoala 7. „E.M.”