Arboricultorul Alex Purcaru, unul dintre membrii echipei de specialişti prezente, săptămâna trecută, la Câmpulung, este atestat internaţional de către International Society of Arboriculture, cea mai mare entitate din lume care promovează bunele practici în întreţinerea arborilor. Aşadar, opinia acestuia cântăreşte greu în edificarea autorităţilor noastre vizavi de ceea ce au de făcut mai departe. Şi el, şi colega Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, peisagist cu specializare în arboricultură, au insistat asupra unor investigaţii amănunţite, cu aparatură pe care ei nu o deţin. Pe 20 aprilie, analiza a constat în tomografii doar pentru doi arbori, pe motiv că aceste operaţii iau destul de mult timp. Specialiştii au realizat în total cinci tomografii, trei la un castan şi două la un tei. Castanul tomografiat are un gol la interior, dar asta nu-l face mai slab decât alţii. Teiul, în schimb, n-are nicio problemă la interior. Alte analize au constat în rezistografii executate pe ceea ce se consideră arbori cu potenţial istoric, care se apropie de un diametru de 60 cm.
Rădăcinile de absorbţie au fost retezate toate
Potrivit lui Alex Purcaru, astfel de intervenţii cu aparatura de specialitate, tomograf şi rezistograf, oferă informaţii despre calitatea interioară a lemnului. „Ne interesează foarte mult acest aspect, pentru a putea evalua categoria de risc în care se află arborele. Dacă există un risc de prăbuşire sau el poate fi păstrat în continuare ca atare.”, spunea specialistul. Rezistograful este un aparat care prelevează foarte rapid aceste date, oferind informaţiile dorite în câteva secunde sau minute. Alex Purcaru spunea că a făcut câteva probe sporadic, fiind limitat de timp.
„Cele mai importante rădăcini ale arborilor sunt cele de absorbţie, care extrag nutrienţii din pământ. Acestea se află în primii 30 centimetri de sol. Exact acei centimetri de sol importanţi pentru arbori au fost decopertaţi pe toată suprafaţa unde se aflau rădăcinile. Sub acea suprafaţă au rămas o parte din rădăcini, nu foarte multe, cele care au rămas sunt preponderent cele de ancoraj. Cele de absorbţie au fost toate retezate.”, a precizat specialistul.
Alex Purcaru are şi o veste bună: specia de tei de pe bulevard are o capacitate bună de regenerare şi exemplarele nu sunt nici foarte în vârstă. „Problema trebuie urmărită în timp. Nu putem să ne pronunţăm la ora actuală cum vor evolua arborii în timp. Ceea ce putem face este să-i ajutăm să-şi revină. Faptul că nu sunt foarte înalţi este un aspect pozitiv, îi ţine relativ stabili la dimensiunea pe care o au. Dar, repet, nu ştim exact condiţiile rădăcinilor, cât au fost afectate.”, de aceea Alex Purcaru recomandă investigaţii amănunţite, respectiv nişte scanări ale pământului cu nişte aparate pe care el nu le deţine, pentru a se vedea câte rădăcini au rămas.
„Faptul că arborii arată bine nu înseamnă că sunt sănătoşi ”
Alex Purcaru a punctat avantajul teilor de pe bulevard şi anume că sunt tineri, câteva exemplare sunt mature, n-au o înălţime foarte mare, dar el, personal, are o rezervă în privinţa siguranţei, neştiind care este starea rădăcinilor şi în ce măsură au fost afectate.
„Fiind vorba despre o zonă pietonală, aş avea nişte rezerve în a pronunţa dacă arborele este ok sau nu. Ei, momentan, sunt în picioare, sunt viabili, au o structură în regulă la suprafaţă. Nu ştim partea de jos şi este foarte important acest aspect. Pentru că degeaba arată bine dacă nu sunt ancoraţi bine. Faptul că arborii arată bine în partea superioară nu înseamnă că sunt sănătoşi. Ei înmagazinează foarte multe resurse în tot ce înseamnă ţesut, plecând de la rădăcină, până la rămurele. Chiar dacă îi privăm de anumite minerale, ei pot supravieţui câţiva ani, după care vor intra în declin. Orice acţiune în jurul unui arbore va avea efecte abia peste 7, 8, 10 ani. Niciodată, efectele nu vor fi vizibile de la un an la altul. Din această cauză apar foarte multe probleme, chiar dacă constructorii spun: noi am lucrat, dar vedeţi ce bine arată arborii! Arborii arată bine, pentru că au nişte magazii, îşi continuă funcţiile folosind resursele din acele magazii. Dar, odată ce se vor termina acele resurse, vor intra într-un declin fiziologic, într-un declin vizibil şi deja în acel moment nu mai avem ce să le facem.”, a mai spus acesta.
„Nu e de salvat nimic, îi putem ajuta, având grijă de ei de aici încolo”
Alex Purcaru spunea că pe bulevard sunt şi exemplare foarte tinere, care n-au mai mult de 20-25 de ani. „Sunt ca nişte adolescenţi, în dezvoltare. Majoritatea, dacă nu chiar toţi, au structura ramurilor foarte solidă. Încă nu sunt goluri. Le-am văzut de jos. N-am făcut inspecţia aeriană, dar se poate observa că ramificaţiile sunt destul de zdravene. Din acest punct de vedere, nu avem nici un stres că-şi pot pierde ramurile inopinat şi să rănească pietonii. Ar trebui mai multă grijă la rădăcini. Neapărat i-ar ajuta foarte mult un boost de energie, respectiv nişte injecţii cu minerale, ca să-i ajutăm să treacă peste şocul cu rădăcinile. Mai trebuie adus un pământ bun pentru ei şi restricţionat puţin traficul cu utilaje grele pe lângă scoarţă.”, a mai precizat acesta.
„Pot fi salvaţi, ţinând cont că sunt arbori tineri. Cred că am folosit termenul greşit, s-a corectat Alex Purcaru. Nu e de salvat nimic, îi putem ajuta, având grijă de ei de aici încolo ca să le protejăm rădăcinile, scoarţa, am văzut că utilajele s-au tot frecat de ei. Exceptând două-trei exemplare care ar trebui tăiate de urgenţă – am văzut un putregai deschis şi se clatină -, cred că ar merita un efort pentru păstrare. Este păcat, au crescut în nişte zeci de ani, dintr-odată, să fie tăiaţi preventiv. Am înţeles că va fi o zonă pietonală, ceea ce le va face bine. Dacă rămânea o zonă carosabilă intensă, aveam nişte semne serioase de întrebare, pentru că teiul este o specie foarte sensibilă la poluare. Sărurile şi gazele de eşapament îi trimit într-un declin şi uşor-uşor se pierd aceste exemplare.”, este punctul de vedere al arboricultorului. Alex Purcaru este pentru efectuarea unor investigaţii amănunţite, pentru că echipa sa a adunat fugitiv informaţii într-o oră-două, pentru a-şi face doar o părere. M.B.