Pentru a vedea un Parc Naţional din Pădurile Bavareze, Conservation Carpatia a dus în Germania mai mulţi primari, consilieri locali şi funcţionari ai mai multor Primării din Muscel, pe raza cărora Fundaţia deţine în proprietate suprafeţe de pădure. Printre aceştia i-am recunoscut pe Dorel Tănăsescu, primarul de la Bughea de Jos; Ion Marin, de la Stoeneşti; Ion Băcioiu, de la Dragoslavele; Marian Toader, edilul de la Lereşti şi consilierul local Constantin Marin; de la Rucăr au fost primarul Ionel Dulamă, secretarul comunei, Ion Vorovenci şi consilierul local Gabriel Cosma; Dumitru Secăreanu, de la Dâmbovicioara; Ion Boncoi, consilier local la Valea Mare Pravăţ.
Când ai o pădure ai multe poveşti de spus şi de transmis generaţiilor viitoare
“Cei de la Parcul Naţional Pădurile Bavareze (Nationalpark Bayerischer Wald) au creat drumuri spre aceste poveşti şi reuşesc să atragă peste un milion de vizitatori pe an, care lasă în medie 77 euro pe noaptea de cazare şi petrec în medie 5 nopţi în zonă. Creat în 1970 ca mecanism de creştere economică, Parcul Naţional Pădurile Bavareze are o suprafaţă de 24.250 hectare şi împreună cu Sumava National Park Cehia – 69.000 hectare, formează cea mai mare zonă protejată din Europa. Înfiinţarea Parcului Naţional a determinat opoziţia localnicilor, însă părerea s-a schimbat pe măsură ce veniturile comunităţilor au crescut considerabil datorită parcului. Astăzi, 85% din locuitori sunt favorabili proiectului şi îi susţin existenţa. Prezenţa parcului aduce comunităţii locale 52 milioane euro pe an numai din turism. Am fost zilele acestea cu o echipă de primari din zona Munţilor Făgăraş pentru a vedea cum arată un parc naţional creat în beneficiul omului şi al naturii, cum este gândită infrastructura acestuia, cum sunt integrate programele de educaţie, ce înseamnă logistica unui astfel de parc, ce oportunităţi de angajare oferă şi cum se implică oamenii în programele de voluntariat ale parcului. În cadrul vizitei ne-am întâlnit cu oameni-cheie care şi-au arătat disponibilitatea să vorbească despre modelul lor de a face lucrurile. Au fost patru zile din care fiecare a plecat cu ceva. Avem multe de învăţat, iar Munţii Făgăraş au un potenţial mult mai mare datorită biodiversităţii naturale, a prezenţei multor specii de animale, dar şi a frumuseţii de neegalat.”, a postat Conservation Carpathia pe pagina de Facebook.