Contrar informaţiilor furnizate de Primăria Câmpulung, cum că blocul 17 nu are reabilitată decât faţada de la stradă, facem precizarea pentru cititori că, în urmă cu doi ani, când a fost spoit aspectul de ghetou al imobilului, a fost reparată şi partea din spate. Blocul a fost anvelopat şi pe faţă, şi pe spate, nu cum am auzit recent, că lucrarea ar fi fost făcută în mandatul trecut pe jumătate. Scările A şi B, scările groazei ale celei mai urâte construcţii de locuit din Câmpulung, au avut un aspect decent, graţie acestei investiţii pe care Liviu Ţâroiu a întreprins-o în ultimul an de mandat, în care a tras tare pentru consumarea fondurilor europene din proiectul cu nevoiaşii. De ce spunem „au avut”? Pentru că, în 2022, la aproape doi ani, în spatele imobilului „făţuit” pe fugă, înainte de alegeri, peretele alb ca spuma laptelui a început să fie înnegrit, pe alocuri, de burlane neintroduse corespunzător în coşurile comune create special de constructor, pentru colectarea fumului degajat din toate garsonierele şi eliberarea lui deasupra acoperişului.
Exteriorul blocului, proprietatea Primăriei, arată ca o cocină
Au avut noroc cu Ţâroiu socialii din blocul 17! Primarul le-a făcut faţadele, le-a făcut coşuri noi, pentru protecţia polistirenului care risca să fie incendiat de scânteile scăpate pe faţadă de burlanele scoase din casă şi întrerupte cum a vrut fiecare. Or fi nevoiaşi mulţi dintre ei, dar sunt şi îndărătnici în a respecta ceea ce s-a creat în beneficiul lor. Înainte de a descrie cum se degradează o investiţie plătită cu bani europeni, trebuie să spunem că în spatele blocului este o mizerie îngrozitoare. Oamenii aceştia nu meritau lucrarea de reabilitare termică judecând după halul de îngălare în care le place să trăiască. Mormane de resturi creează un fel de brâu al blocului pe principiul că de la stradă nu se vede. Se vede atunci când cobori de pe Creţişoara, iar când te apropii, cum am făcut noi, ca să fotografiem dovezile nesimţirii acestor câmpulungeni nerecunoscători, te oripilează gunoiul strâns sub ferestrele lor.
Dacă genul acesta de indivizi nu pot fi convinşi să păstreze curăţenia, căci sunt lipsiţi de educaţie în totalitate, ce face Socialul? Nu face deplasări în teren niciodată ca să inspecteze proprietăţile municipiului, mai cu seamă una care a trecut de curând printr-o lucrare care începe să fie distrusă cu intenţie de chiriaşi? Nu sunt suficiente coteţele din vecinătate, unde, cel mai probabil, strâng lemne? Ce pun pe foc adună şi lângă bloc, unde găseşti de la vreascuri până la mobilă veche, care vor încălzi locuinţele acestor nefericiţi.
Incendierea faţadei îmbrăcate în polistiren din cauza coşurilor se poate repeta
Însă cel mai tare sperie burlanele care ar fi trebuit introduse în coşurile comune prevăzute de proiect. În realitate, găseşti astfel de tuburi care degajează fumul în exteriorul locuinţei, deşi este inutil să invocăm riscurile incendierii faţadei de către locatarii inconştienţi. Unii le-au dus până sus, la acoperiş, paralel coşului construit de Primărie, dar asta nu înseamnă că este sigur pentru materialul care a îmbrăcat peretele exterior. În plus, fumul a murdărit faţada care, din păcate, n-a avut viaţă lungă.
483.404,18 lei, acesta a fost costul lucrării desfăşurate la blocul 17 de firma Siacons Eurotrust, care a reabilitat exteriorul scărilor A şi B, cele mai distruse, de la care i s-a tras buhul de „ghetoul Vişoiului”. Şi această investiţie s-a realizat, la fel ca reparaţiile întreprinse la celelalte imobile sociale, 9 şi 10, în cadrul proiectului „Schimbă-ţi viitorul!”, finanţat de Uniunea Europeană. Cu banii de la UE, Primăria Câmpulung a pus la punct imaginea imobilelor de locuinţe destinate cetăţenilor cu venituri mici, care, şi să fi fost proprietari, nu şi-ar fi permis costurile reparaţiilor faţadei şi ale acoperişului. Lucrarea de la blocul 17 i-a dat de furcă executantului mai mult decât blocurile 9 şi 10, deoarece faţada era străpunsă de coşurile sobelor, un pericol lesne de anticipat pentru polistirenul care arde ca o foaie de hârtie, odată atins de scânteile care, la blocul B6, de pe George Topârceanu, au făcut prăpăd în 2019. Pentru ca investiţia să nu fie în van, mai cu seamă că se cheltuiesc fonduri europene, a fost nevoie de execuţia unor coşuri din inox, realizate pe toată înălţimea blocului, ieşite deasupra acoperişului la o distanţă considerată sigură. La aceste hornuri au fost branşate coşurile sobelor din interiorul garsonierelor, deşi soluţia ideală era ca imobilul să fie racordat la reţeaua de gaz, pentru a fi eliminată în totalitate probabilitatea incendierii faţadei placate cu un material uşor inflamabil.
Magda BĂNCESCU