În contextul izbucnirii războiului lângă ţara noastră, primarul Elena Lasconi a realizat o trecere în revistă a adăposturilor din Câmpulung şi a sirenelor, în ce stare se găsesc şi dacă sunt sau nu funcţionale. Concluzia: şoc şi groază în cazul ambelor situaţii! Printre puţinele refugii publice de pe teritoriul Câmpulungului, cele de la blocurile ANL, se găsesc în condiţii rudimentare. Nici cele private nu sunt mai grozave, după cum arată imaginile cu care primăriţa şi-a însoţit expozeul, pentru a accentua dezinteresul predecesorilor pentru aceste facilităţi menite să protejeze populaţia pe timp de conflict armat.
- „Eu sunt surprinsă că noi nu suntem pregătiţi pentru nicio situaţie”
În evidenţa Primăriei Câmpulung figurează opt adăposturi: 1.Banca Comercială Română (privat); 2.Complex Servicii Comunitare (public); 3.SC Wolf SA (privat); 4.Casa Cristina (privat); 5.SC GIG SRL (privat); 6.Şcoala „Sfântul Iacob” (privat); 7.Blocurile ANL, A, A1, B, B1 (public); 8.SC Montana M.G. SRL (privat). „Astăzi (n.r. vineri, 25 februarie 2022), am trimis în control ca să vadă în ce stare sunt aceste adăposturi. Am vorbit cu angajatul care lucrează la Primărie, pe Protecţie Civilă, de 28 de ani şi l-am întrebat dacă, vreodată, în această perioadă, a solicitat unui primar să prindă în buget construcţia unui buncăr, a unui adăpost, în caz de cutremur sau după ce a fost incendiul pe platforma ARO, la deşeurile periculoase, unde s-ar fi putut întâmpla o nenorocire, ar fi putut să explodeze, unde s-ar fi refugiat oamenii. A zis că niciodată.”, a precizat şefa Executivului.
Refugiile insalubre, primitive sau ocupate cu altceva au cel mult 20 de metri pătraţi. La ANL, unde sunt patru adăposturi, acestea sunt blocate cu biciclete, cauciucuri şi ce n-a mai încăput în casele oamenilor. „I-am spus angajatului de la Protecţie Civilă să comunice ca, în maximum 24 de ore, să elibereze acolo unde este spaţiu public. Dar şi în privat ar trebui să facă acelaşi lucru, pentru că are destinaţia de adăpost. (…) Dumneavoastră înţelegeţi că, de 28 de ani, acest angajat funcţionează la fel? Dumneavoastră înţelegeţi că PSD, prin acţiunea pe care au făcut-o în justiţie, nu a făcut altceva decât să păstrăm în Primărie persoane care nu îşi fac treaba? Sau nu şi-o fac cum trebuie, ca la carte? Înţelegeţi că şi legea îi protejează? Mai mult decât atât, majoritatea din Consiliu, nu vorbesc de consilierii din partea USR, au hotărât că vor şi salarii mărite pentru aceşti angajaţi. Acesta este absurdul situaţiei.”, a mai spus Elena Lasconi.
Ea a declarat că a vorbit şi cu Bogdan David, şeful Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea, pe tema siguranţei barajelor din zonă. „Trebuie să luăm în calcul mai multe variante. Dar eu sunt surprinsă că noi nu suntem pregătiţi pentru nicio situaţie. Există şi norme de construcţie care prevăd că, dacă ai o construcţie de P+3 etaje şi o anumită suprafaţă, obligatoriu trebuie să faci şi un buncăr. Când am fost în Elveţia, nu vă puteţi imagina, nu există casă în Elveţia care să nu aibă buncăr. Ştiţi cum e acolo? Cu uşă specială, cu filtre, conserve, ai tot ce-ţi trebuie dacă, Doamne, fereşte!, se întâmplă o nenorocire. Oamenii nici măcar nu ştiu unde să se ducă, asta este problema. Nu doar că ar trebui ca să zici că aici este un adăpost, dar ar trebui ca oamenii să ştie, să fie afişate.”, a adăugat primarul Câmpulungului.
Mesajul acesteia s-a încheiat cu un comentariu privind buncărul de la Oncologie. „La cum arată, feeling-ul meu este că la o bombă din asta clasică, nu ultimul tip, ce se întâmplă acum cu războiul, practic, 40 cm din beton este străpuns. Buncărul acela trebuie făcut cu ziduri cam aşa. O să-l trimit pe Pârşan peste tot să caute buncăre. Oricum, noi ar trebui să luăm foarte în serios treaba asta şi să ne gândim de acum,ca să nu ne surprindă viaţa. De regulă, aşa funcţionează. Aoleu, ne surprinde viaţa! Când vine cutremurul, când se întâmplă o nenorocire, pe români, de regulă, îi surprinde viaţa.”, a încheiat Elena Lasconi. „E.M.”