12.8 C
Campulung Muscel
20/05/2024

Cu gândul la fondurile europene, comunele muscelene din Nordul judeţului aderă, rând pe rând, la Microregiunea Ţara Făgăraşului

Cele 13 comune muscelene membre ale GAL Muscel – Albeştii de Muscel, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Cetăţeni, Dâmbovicioara, Dragoslavele, Lereşti, Mioarele, Poienarii de Muscel, Rucăr, Schitu Goleşti, Stoeneşti şi Valea Mare Pravăţ – se aliniază treptat demersului de aderare la Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului. Au adoptat hotărâri în acest sens Consiliile Locale Rucăr, Lereşti, Bughea de Jos, Schitu Goleşti, Mioarele şi Cetăţeni.

Primarul Miriţă: „Este o oportunitate de a accesa fonduri”

La Schitu Goleşti, formalitatea a fost bifată la prima şedinţă a acestui an, ţinută pe 25 ianuarie 2022. Primarul Vasile Tudorel Miriţă a fost mandatat să reprezinte UAT Schitu Goleşti în Adunarea Generală a Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului şi a fost împuternicit să semneze oricare alte înscrisuri necesare. În plen, şeful Executivului a oferit câteva amănunte despre procedura supusă aprobării Consiliului Local.
„Domnilor consilieri, intrăm peste tot, doar-doar ne-om alege cu ceva! Aşa cum ştiţi, noi facem parte din GAL Muscel. În perioada 2014-2020, prin GAL Muscel, fiecare localitate membră a obţinut o finanţare de 64.000 euro. Banii pe care i-am obţinut sunt pentru cofinanţarea clădirii socio-culturale. S-au purtat negocieri serioase, am intrat în perioada de finanţare, în exerciţiul european 2021-2027. Este vorba despre alte axe de finanţare care pot fi accesate de către Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară. Atunci, domnul preşedinte de la GAL Muscel, domnul Mirea, dar şi împreună cu doamna primar de la Câmpulung, ne-a făcut propunerea ca cele 13 comune care fac parte din GAL Muscel să aderăm la Microregiunea Ţara Făgăraşului, pentru că în diferite domenii de activitate pot fi accesate mult mai multe fonduri pentru comunităţile locale. Deja au aderat Rucăr, Lereşti, procedura este în curs şi noi, în prima şedinţă, am făcut cerere de aderare. Urmează ca dumneavoastră, dacă sunteţi de acord, să aprobaţi cererea de aderare, pentru că nu ne costă nimic. Este o oportunitate de a accesa fonduri, fără plata unor contribuţii speciale. Sunt mai multe posibilităţi de finanţare, urmează să stabilim împreună proiectele de dezvoltare, că doar nu decid eu, tot împreună cu dumneavoastră decidem.”, a precizat şeful Executivului înainte de a obţine aprobarea Consiliului Local.

Primarul Tănăsescu: „Cu mare greutate, cei de la Microregiunea Ţara Făgăraşului au acceptat să primească UAT-urile din zona de Nord a judeţului”

Aceeaşi solicitare au primit-o şi aleşii de la Bughea de Jos, pe 27 ianuarie 2022. Primarul Dorel Tănăsescu şi-a întemeiat expozeul pe documentarea realizată înainte de dezbatere, aducând cu el un material informativ convingător, pe care l-a citit în plen. „Aşa cum v-am informat şi la comisiile de specialitate, în urma unor discuţii purtate la GAL Muscel şi cu doamna primar Lasconi, toate UAT-urile din zona de Nord a judeţului Argeş solicită aderarea la Microregiunea Ţara Făgăraşului. Din câte m-am informat, precum şi din discuţiile purtate, ar fi nişte avantaje financiare în ceea ce priveşte implementarea unor proiecte pe această zonă. Cu mare greutate, cei de la Microregiunea Ţara Făgăraşului au acceptat să primească UAT-urile din zona de Nord a judeţului. Motiv pentru care am venit cu acest proiect de hotărâre.”, a precizat primarul de la Bughea de Jos.
Acesta a expus o parte din informaţiile extrase din sursele de documentare consultate. „Asociaţia Microregiunea Ţara Făgăraşului, care include localităţi din judeţele Braşov şi Sibiu, dar şi cele două Consilii Judeţene, Braşov şi Sibiu, a fost inclusă în legea vizând gestionarea fondurilor europene 2021-2027. Acest lucru a fost posibil după ce proiectul iniţial de lege, care avea în vedere un singur teritoriu – o zonă, Munţii Apuseni, a fost reîntors în plenul Parlamentului, iar la solicitarea deputatului de Braşov Roxana Mînzatu şi a unui deputat de Botoşani, au fost introduse şi Microregiunile Ţara Făgăraşului şi Ţara de Sus (Nordul Moldovei). Ca urmare, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului, dar şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare sustenabilă în Ţara de Sus (Botoşani) vor face parte din Programul Naţional Pilot de Descentralizare prin dezvoltarea teritorială integrată ITI.
Încă trei microregiuni vor benefica de acelaşi statut ca Delta Dunării şi vor putea atrage finanțare europeană direct de la Bruxelles. Cele trei teritorii decise prin legea adoptată – Moţii Ţara de Piatră (Munţii Apuseni, județul Alba), Microregiunea Făgăraş (cu părţi din judeţele Braşov şi Sibiu) şi Ţara de Sus (Botoşani, Iaşi, Suceava) se alătură zonei Deltei Dunării şi zonei Valea Jiului, care vor beneficia şi ele de acest instrument. În continuare, cele trei asociaţii legiferate şi teritoriile acoperite de ele trebuie incluse în Acordul de Parteneriat pe care România îl va încheia cu Comisia Europeană pentru fondurile aferente exerciţiului financiar multianual 2021-2027.” (sursa: brasovmetropolitan.ro).
„Un buget din alocarea totală a României – a continuat primarul Tănăsescu – va fi utilizat strict pentru aceste teritorii. Iar ele îl vor gestiona împreună cu ADR-urile de care aparţin, pentru a-şi cofinanţa propria strategie de dezvoltare şi pentru a realiza investiţiile integrate. Ca ordin de mărime a acestui buget, vorbim de câteva sute de milioane de euro, fonduri europene. Ce presupune aceasta? Din bugetul pe care îl primim pe P.N.R.R. de la Uniunea Europeană, din start, o valoare din aceste fonduri va fi distribuită către cele trei regiuni. Normal că e mult mai uşor să accesezi fonduri într-o asociere de dezvoltare intercomunitară decât să accesezi fonduri la nivel naţional.”, a precizat edilul dând exemplul Programului Naţional „Anghel Saligny”, în cadrul căruia concurează peste 7.000 de proiecte.
„Alte şanse ai să accesezi fonduri într-o A.D.I. Chiar dacă vom fi obligaţi să plătim şi noi o cotizaţie anuală, asta este, că până nu contribui, nu poţi să şi primeşti, consider că este cazul să fiţi de acord să aderăm şi noi la această asociaţie. Majoritatea comunelor din Nordul judeţului au aprobat hotărârea de aderare şi au şi trimis adresa prin care solicită să li se aprobe aderarea. Eu am adresa întocmită, după ce aprobaţi aderarea, dau drumul adresei, dacă nu, opresc procesul de aderare.”, a precizat Dorel Tănăsescu înainte de vot. N-a fost cazul de stoparea demersului, căci solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi. Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!