6.9 C
Campulung Muscel
23/02/2024

Terenul revendicat de familia Solomon se suprapune parcării, al cărei proprietar este Câmpulungul

Pământurile de la Mateiaş, pe care Tribunalul Argeş le-a recunoscut ca fiind ale Câmpulungului, se învecinează cu parcarea de 3.000 de metri pătraţi, disputată şi ea în instanţă. Iniţial, familia care revendică „terasa de paradă” a mausoleului a deschis un proces separat de cel al autorităţilor de la Valea Mare Pravăţ, care au sărit ca arse la debutul demersului omologilor de la Câmpulung de a deveni proprietari cu acte în regulă. Magistraţii au „alipit” cauza familiei Solomon celei a administraţiei publice a comunei, fiind judecate împreună. Soarta luptei pentru parcare a fost aceeaşi: Tribunalul a respins pretenţiile moştenitorilor, aşa cum le-a respins şi pe cele ale Primăriei Valea Mare Pravăţ pentru terenurile ansamblului monumental.

Muzeul Municipal: Cătălin Solomon încearcă să acapareze suprafeţe aparţinând mausoleului, pentru a desfăşura comerţ stradal

Istoricul litigiului având la bază neînţelegeri între directorul Alexandru Oprea şi omul de afaceri Cătălin Solomon îl desprindem din acţiunea Muzeului Municipal, acceptat ca intervenient în procesul dintre autorităţile de la Câmpulung şi Valea Mare Pravăţ. Era interesul acestei instituţii să intervină în cauza delicată pentru municipalitate, dată fiind calitatea de administrator al edificiului istoric interesat să păstreze „terasa de paradă” pentru evenimentele militare şi culturale. Vă prezentăm în continuare argumentele cu care s-a prezentat la proces apărătorul Muzeului Municipal:
„Pe 3 ianuarie 2017, domnul Cătălin Solomon a amplasat şapte cabane de lemn lipite de zidul despărţitor al terasei de paradă, cu deschidere tip fereastră către terasa de paradă, Muzeul nefiind informat, pe nicio cale, privind acest demers. Pe cale informală, managementul Muzeului a înştiinţat de îndată următoarele instituţii: Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naţionale, Primăria Câmpulung, presa locală scrisă şi audio-video.
În data de 16 ianuarie 2018, s-a observat mutarea cabanelor cu un metru mai departe de zidul despărţitor al terasei de paradă, conform recomandărilor primite de la domnul primar al municipiului Câmpulung, în urma unei conversaţii verbale cu domnul Cătălin Solomon.
Pe 27 ianuarie 2017, s-au efectuat de către acelaşi proprietar două spărturi în zidul despărţitor, de un metru, pe latura vestică a terasei de paradă, cu scopul evident de a asigura acces către cabanele având destinaţie de scop comercial. A fost depusă plângere penală pentru distrugere de monumente şi s-a apelat Serviciul Naţional de Urgenţă. Poliţia Valea Mare, competentă să soluţioneze această plângere, l-a apostrofat verbal pe reprezentantul Muzeului şi i-a aplicat o sancţiune contravenţională pentru apelarea abuzivă la serviciul 112. În urma formulării unei plângeri contravenţionale, Judecătoria Câmpulung a înlocuit măsura amenzii cu cea a avertismentului.
Mai mult decât atât, şi în prezent, Cătălin Solomon încearcă, prin orice mijloace, să acapareze suprafeţe de teren aparţinând mausoleului, pentru a desfăşura nestingherit comerţul stradal aducător, se pare, de profit generos. (…) Pe toată perioada acestor ani, managementul Muzeului a fost supus unor diverse presiuni cu privire la posibilitatea desfăşurării de comerţ în acea zonă, care nu s-au încheiat cu acordarea vreunei permisiuni. Aceste presiuni au venit, în mod direct şi prin interpuşi, din partea domnului Cătălin Solomon, proprietar al terenului învecinat cu terasa de paradă a Mausoleului Mateiaş, şi a primarului comunei Valea Mare Pravăţ.”

Moştenitorii au reclamat că aleşii Câmpulungului şi-au însuşit şi un teren al familiei lor

Pe 5 octombrie 2019, familia Solomon a chemat în judecată Consiliul Local Câmpulung, solicitând Tribunalului, la fel ca autorităţile de la Valea Mare Pravăţ, anularea Hotărârii nr.4 din 31 ianuarie 2018. Este actul prin care cei peste 14.000 de metri pătraţi au fost trecuţi din domeniul privat în cel public al Câmpulungului. Moştenitorii au susţinut la proces că în succesiunea lor au rămas 2.888 mp, teren care s-ar fi regăsit, potrivit afirmaţiilor acestora, în cei peste 14.000 mp, respectiv în fâneţele de peste 12.000 mp, trecute în domeniul public al Câmpulungului.
Din anul 2002, Muzeul Municipal Câmpulung administrează 3.000 mp, care au făcut obiectul unei hotărâri a Consiliului Local din 23 septembrie 1999 şi al unei hotărâri de Guvern din 16 mai 2002.
Când familia învecinată mausoleului a făcut succesiunea, s-a constatat că din totalul indicat de acte, de 19.300 mp, lipseau 4.120 mp, care trebuiau identificaţi în teren. Proprietatea vecinului mausoleului a fost împărţită în două loturi. Primul, de 2.150 mp, are ca limită de Est drumul spre satul Piatra, iar al doilea, de 13.194 mp, este învecinat cu parcarea Mausoleului Mateiaş.
„Până în anul 2010, limita UAT dintre comunele Valea Mare Pravăţ şi Stoeneşti era pe drumul de exploatare DE 375, drum care, aşa cum declară domnul primar Ion Boncoi, a suferit modificări pe traseul cu parcarea betonată (suprafaţă 2.520 mp). În funcţie de această limită se poate accepta faptul că autorul a deţinut teren şi peste drumul de exploatare.”, redăm un fragment din hotărârea judecătorească.
Din cei 4.120 mp, lipsa din proprietatea moştenitorilor, 2.905 mp se suprapun cu suprafaţa din Hotărârea de Guvern 447/2002 şi HCL 4/2018. „Din cauza faptului că măsurătorile au fost prost făcute sau nici nu s-au efectuat în anul 2002, Primăria Câmpulung a declarat 3.000 mp domeniu public de interes. În realitate au 1.820 mp, teren sub construcţii şi 2.520 mp, parcare betonată.”, continuă actul instanţei.
În 2017, fiul proprietarului din zonă, Cătălin Solomon, a cerut instanţei să constate că în masa succesorală a părintelui său au rămas cei 2.888 mp, din totalul de 19.300 mp, pentru care voia să i se constate calitatea de unic moştenitor. Cei 2.888 mp s-ar învecina: la Nord – cu DN 73, la Sud – cu limita comunei Valea Mare Pravăţ, la Vest – cu proprietatea lui Cătălin Solomon şi la Est – cu Primăria Valea Mare Pravăţ.

Instanţa: Terenul revendicat se suprapune parcării mausoleului, care este a Câmpulungului

Instanţa, însă, a constatat altceva. „În actul de vânzare-cumpărare datat 16 iulie 1930 este menţionat faptul că terenul cumpărat de autorii reclamantului „este învecinat la apus (Vest) cu terenul cedat de Prefectura Muscel (n.r. vânzător), pentru ridicarea unui monument istoric” (Mausoleul Mateiaş). Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate al statului era anterior dobândirii terenului de către autorii reclamantului, teren pe care în prezent îl revendică.”, redăm un fragment din hotărârea Tribunalului.
Într-un certificat de moştenitor din 1985, terenul respectiv apare ca învecinat, la Sud, cu şoseaua Câmpulung – Braşov. În schimb, experţii care s-au pronunţat în această cauză au arătat în planurile lor că suprafaţa revendicată se învecinează, la Sud, cu limita UAT-ului, respectiv comuna Stoeneşti, nu cu drumul spre Braşov, cum apare în actul din 1985. Într-un act de partaj din 1994, terenul are, la Est, ca vecinătate, Mausoleul Mateiaş şi, la Nord, DN 73 Câmpulung – Braşov şi mausoleul.
„Aşadar, amplasarea acestui teren – prin raportare la actele de dobândire primare – prezintă confuzie, totodată, fiind recunoscut dreptul de proprietate al statului asupra terenului în cauză.”, constată magistratul. „În urma efectuării raportului de expertiză tehnică judiciară, deşi expertul tehnic judiciar nu a învederat acest lucru, în urma demersurilor instanţei, a reieşit că suprafaţa revendicată, 2.888 mp, se suprapune cu terasa de paradă/parcarea Mausoleului Mateiaş, asupra căreia municipiul Câmpulung deţine un drept de proprietate, fiind inclusă în domeniul public – 3.000 mp teren aferent Mausoleului Mateiaş.”, concluzionează instanţa.
Judecătorul s-a edificat că cei 2.888 mp nu fac parte din suprafaţa totală de 14.544 mp, menţionată în hotărârea de Consiliu din 2018 care a generat procesul, „fiind neîntemeiat capătul de cerere potrivit căruia dreptul de proprietate al reclamanţilor este afectat.” Acestea sunt argumentele care au determinat instanţa să respingă, pe 24 noiembrie 2021, pretenţiile asupra parcării. Perdanţii au dreptul să atace cu recurs hotărârea nefavorabilă. Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!