-5.2 C
Campulung Muscel
10/02/2025

Castorii, un pericol pentru Barajul Râuşor?

În această toamnă, la inițiativa Fundației Conservation Carpathia, în baza unui proiect finanțat de Comisia Europeană, prin programul Life Nature (“Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România”), au fost repopulate cu familii de castori albiile râurilor Dâmbovița. , Argeşel şi Râul Târgului. Vorbim despre o specie care a dispărut din aceste zone în urmă cu mai bine de 100 de ani, din cauza vânatului excesiv. Planul Fundaţiei Conservation Carpathia este de a reintroduce 90 de castori în următorii trei ani. 70 de exemplare vor fi capturate și relocate din bazinul Râului Olt, zonă în care au ajuns să dezvolte o populație sănătoasă și viabilă, iar restul de 20 vor proveni din populația existentă pe Râul Elba, pentru a asigura diversitatea genetică.

În Harghita, oamenii nu mai fac față pagubelor

Nu toată lumea privește cu ochi buni această acțiune a Fundației Conservation Carpathia în Sud-Estul Munților Făgăraș, existând voci care susțin că odată ce populația de castori se va mări, dincolo de beneficii naturale, vor apărea și problemele, așa cum sa întâmplat în județul. Harghita, unde, ca urmare a unui proiect de repopulare a cursurilor de apă, derulat în urmă cu 20 de ani, fără a fi realizat un studiu de impact pentru stabilirea efectelor înmulțirii excesive a acestor animale, care nu prea au dușmani naturali, castorii s. -au înmulțit atât de mult, oamenii nu mai fac față pagubelilor. Sute de hectare de terenuri agricole, pășuni și gospodării, dar și porțiuni de drum național din apropierea Râului Olt au fost afectate de activitatea castorilor. În apropierea comunei Caşin, pe pârâul care curge pe lângă DN 11 B, castorii au doborât numeroase copaci și au construit nu mai puțin de 15 baraje, pe o distanță de aproximativ 200 m. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi la Tuşnadul Nou, pe pârâul Mitaci. „Un baraj făcut de castori, cu o înălțime de 1,80 metri, care a obturat secțiunea și apa a ieșit din matcă și pe malul drept, și pe malul stâng, pentru că nu putea să se scurgă. Pe malul stâng a inundat niște terenuri agricole, fânețe, iar pe malul drept, apa a ieșit și a inundat terenuri agricole, drumuri forestiere, drumul comunal și gospodării. Sunt foarte buni constructori, fac niște baraje foarte stabile, în general, pe cursuri de apă mai înguste, din crengi, pe care le îngrijesc pe rod de pe maluri, le înădesc și fac niște sprijiniri laterale foarte puternice și foarte stabile. Sunt foarte buni constructori, dar, din păcate, lucrează contra noastră.

O fisură în Barajul Râușor ar inunda Lereştiul în două minute
Îngrijorător este faptul că aceste animale au ajuns și în zonele intravilane. În comuna Caşin, digurile ridicate pentru protejarea localităţii de furia apelor au fost străpunse de sute de vizuini, fiind serios afectată rezistenţa acestora. Prezenţa castorilor pe Râul Târgului, în zona Barajului Râuşor, ar putea genera o situaţie similară ca în localitatea amintită anterioară, numai că dimensiunile unui potenţial dezastru cauzat de vizuinile castorilor din structura stăvilarului, construită din anrocamente cu nucleu de argilă, ar fi mult mai mari. . O fisură la Barajul Râuşor, al treilea ca mărime din Argeş, ar inunda comuna Lereşti în doar două minute. Apa din Râuşor ar ajunge la Câmpulung în doar 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Goleşti, Mihăieşti, Stâlpeni şi Ţiţeşti. În orașul Mioveni, puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râuşor. Ultima localitate lovită ar fi Mărăcineniul. Legile care protejează castorii nu țin cont, însă, dezastrul pe care-l lasă în urmă aceste mamifere, fiind interzisă orice intervenție în habitatul lor. Unele baraje construite de castori, care pot ajunge până la 90 de cm lungime și o greutate de 30 de kg, pot măsura chiar și doi metri în înălțime și sunt extrem de greu de distrus. Autoritățile din Harghita au semnalat în diferite rânduri, fapt care aceste animale creează baraje pe cursuri de apă, care pot provoca inundații sau că vizuinele pe care le fac înrile de apărare duc la scăderea rezistenței acestora, dar nu sa luat nicio măsură. „Problema este că, din cauză că sunt extrem de protejați, sunt, de multe ori, oprite sau îngreunate demersurile pentru a aduce niște lucrări de investiții pe cursurile de apă. (…) Se pare că nu se vrea rezolvarea problemei, fiind de mediu, de populare, nimeni nu vrea să ia nicio atitudine, practic, se ocolește problema. Și noi ne-am iubit în teren de toată problematica asta și, pe undeva, și răspundem. Niciun demers până acum nu și-a făcut efectul dorit.”, a mai precizat specialistul SGA Harghita, Darvas Janos. Alex BARBU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!