Cea de-a 13-a ediţie a simpozionului „Slove Muscelene” s-a desfăşurat, în acest an, în format hibrid, adică atât offline, cât şi online, cu prezenţă în sală, în premieră, la Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti sau prin prezenţă prin Internet. Evenimentul a debutat pe 15 iulie şi a continuat pe 16 iulie, la Câmpulung Muscel, în format numai online. Astfel s-a subliniat tema ediţiei de anul acesta – 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacşu, la comunicarea digitală de azi.
Evenimentul anual „Slove Muscelene” a fost organizat, în acest an, de către un parteneriat format din Asociaţia DigiLib Muscel, asociaţie culturală care promovează valorile perene din zona Muscelului, Fundaţia Universitară „Carol I”, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, ICI – Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică Bucureşti, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov şi ICAI – Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu”. Invitatul special al evenimentului a fost academicianul Răzvan Teodorescu.
La eveniment au participat directori de biblioteci publice judeţene din România: Alba, Sibiu, Braşov, Brăila, Dâmboviţa, directorul Bibliotecii Centrale Universitare – Iaşi, directorul Bibliotecii Municipale a oraşului Bucureşti, directori ai bibliotecilor universităţilor, oameni de ştiinţă, cercetători şi academicieni, profesori de la cinci universităţi din ţară (Bucureşti, Craiova, Timişoara, Sibiu şi Târgovişte) şi un numeros public online.
La deschiderea oficială a evenimentului, în Aula BCU „Carol I” din Bucureşti, au luat cuvântul prof. univ. dr. Doina Banciu, iniţiatorul încă din 2009 al evenimentului „Slove Muscelene”, conf. univ. dr. Mireille Rădoi – director general BCU „Carol I”, dr. Victor Vevera – director general ICI Bucureşti, pr. prof. univ. dr. Nicolae I. Brînzea – consilier, Secretariatul General al Guvernului, Dragoş Adrian Neagu – preşedintele ANBPR.
Ministrul Educaţiei Naţionale, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, a adresat un mesaj organizatorilor, prin care a arătat importanţa manifestării şi rolul bibliotecilor în promovarea culturii şi educaţiei.
Lucrările în plen au fost deschise de academicianul Răzvan Teodorescu, care a subliniat importanţa acestei jumătăţi de mileniu de la apariţia primului document atestat în Limba română, printr-un expozeu care a îmbinat o documentare doctă cu farmecul personal al interpretării istorice, prin conexiuni multiple la nivel regional şi european între evoluţia Ţării Româneşti de la 1521 şi Marile Puteri politice ale Evului Mediu. Cuvântul academicianului, care a punctat iniţiativa aniversării a 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacşu de către profesionişti, arătând că instituţii importante de cultură şi ale administraţiei au ratat ocazia de a se alătura şi sprijini omagierea unuia dintre reperele fundamentale ale Limbii române şi civilizaţiei noastre în Ţara Românească.
În expunerea ,,De la slovele lui Neacşu la Slovele Muscelene”, prof. univ. dr. Doina Banciu, vicepreşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a evocat dintr-o perspectivă personală istoria de 13 ani a ediţiilor acestei manifestări ştiinţifice şi a arătat că importanţa acestui simpozion rezidă în consolidarea conştiinţei profesionale a bibliotecarilor, a profesioniştilor din documentare şi cercetarea bibliologică şi a tehnologiei informaţiei pentru a promova şi susţine cele mai noi cercetări şi inovaţii din aria digitalizării de astăzi.
Dr. Florian Bichir, cercetător ştiinţific la Academia Română, a venit cu o perspectivă militară – servicii speciale – în privinţa Scrisorii lui Neacşu, evidenţiind caracterul de notă informativă a acesteia, cu dimensiune strategică pentru crucialul moment de la 1521, când marea putere otomană de la sud de Dunăre pornea o nouă ofensivă împotriva creştinătăţii româneşti, sârbe şi maghiare.
La rândul său, directorul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” din Braşov, dr. Daniel Nazare, a avut un pasional discurs, cu accent pe Braşov, denumit „Destinatarii unei scrisori de acum 500 de ani”, punând în scenă complexele relaţii atât interne, cât şi externe dintre actanţii social politici conectaţi prin intermediul unei scrisori nu mai mari decât un lat de palmă. Cele cu puţin peste 200 de cuvinte din Scrisoarea lui Neacşu reprezintă nu numai o succintă notă informativă şi militară, ci surprind mai ales reacţia de a fi în gardă a decidenţilor din Ţara Românească asupra mişcărilor Porţii Otomane, cât şi spiritul de colaborare şi frăţietate dintre diferitele regiuni ale Ţării Româneşti.
Un expozeu interesant a avut părintele preot univ. dr. Mihai Săsăujan de la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Teologie, care a subliniat contextul cultural şi bisericesc din Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XVI-lea, urmat apoi de prof. univ. dr. Agnes Erich, director Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” din Dâmboviţa, cu accent pe drumul de edificare a Limbii române Târgovişte-Câmpulung-Braşov. Locurile şi chipurile Şcolii Domneşti din Câmpulung au fost aduse în atenţia audienţei prin expozeul său de dr. Ştefan Ionescu Berechet, de la Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Teologie Ortodoxă, nepotul arhitectului Berechet din Câmpulung. La sfârşitul primei zile a simpozionului „Slove Muscelene” 2021 a avut loc lansarea albumului cu caracter monografic „Dimitrie Ionescu Berechet, arhitectul Patriarhiei Române”, publicat de către Editura Basilica a Patriarhiei Române.
Ziua a doua a manifestării, 16 iulie 2021, desfăşurată online, a fost dedicată cu predilecţie temelor în domeniul tehnologiei informaţiei, având ca nucleu central comunicarea digitală. Intervenienţii, cadre universitare şi cercetători, au subliniat interesul pentru comunicarea digitală, care s-a intensificat în perioada pandemiei. Acest mod de lucru va avea o masă critică de cetăţeni, care vor fi obişnuiţi să utilizeze la locul de muncă noile forme de comunicare. Primele comunicări realizate de cadre universitare şi cercetători de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, urmat de conf. dr. ing. Larisa Ivaşcu, de la Universitatea Tehnică din Timişoara, care a avut o intervenţie bazată pe date concrete privind modalităţile de comunicare online şi impactul lor asupra studenţilor.
S-a prezentat, de asemenea, evoluţia domeniilor.ro la nivel naţional şi internaţional în contextul pandemiei. Prezentarea a arătat prin date statistice că, în ultimul an, în România, numărul de domenii.ro a crescut. De asemenea, s-a arătat că registrul.ro este preocupat pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor şi asigurarea unei interfeţe cât mai prietenoase cu acesta, dar bazate pe proceduri online.
În intervenţiile prezentate s-a analizat dezvoltarea individuală versus evoluţia IT şi s-a menţionat dificultatea actualizării cunoştinţelor în domeniu digitalizării, date fiind evoluţia şi apariţia produselor şi serviciilor informatice.
O discuţie largă a fost realizată asupra securităţii informaţiei. S-a prezentat ICI-SOC, departament în cadrul ICI, care are ca activitate principală monitorizarea unor atacuri cibernetice, identificarea unor vulnerabilităţi în reţea din punct de vedere hardware şi software şi poate furniza recomandări pentru evitarea incidentelor nedorite.
De remarcat că o expunere extrem de interesantă şi bine documentată a avut şeful departamentului domenii.ro, cercetător ştiinţific dr. ing. Mihail Dumitrache, şi el muscelean de origini.
Lucrările simpozionului vor fi publicate într-o carte, care va fi lansată la Festivalul Strada de C’Arte, care va avea loc în luna septembrie, în Bucureşti. “E.M.”