Participarea Elenei Lasconi la evenimentul de la Bucureşti, Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, desfăşurată luni, 12 iulie 2021, i-a prilejuit contacte cu unii dintre cei mai importanţi componenţi ai Guvernului: premierul Florin Cîţu, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Bineînţeles, primăriţa l-a revăzut şi a discutat cu Emil Boc, care conduce Asociaţia Municipiilor, cu care are „o relaţie grozavă”. De altfel, primarul Clujului s-a oferit, la vizita pe care i-a făcut-o Elena Lasconi la începutul anului, să-i acorde consultanţă în chestiunea curăţării cartierelor de garaje. Un sfat de la un primar căruia i-a reuşit demolarea colectivă, fără a-i afecta cariera în fruntea Primăriei Cluj, nu strică. Dar mai importante decât această iniţiativă gospodărească, pe care Elena Lasconi va reuşi s-o gestioneze singură, sunt proiectele care nu pot fi realizate fără sprijin de la centru. Cele mai „fierbinţi” sunt reconstrucţia halei Pieţei Centrale şi cele 18 propuneri pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Primăriţa se gândeşte să pună din bugetul local diferenţa de preţ la Piaţa Centrală
În această primăvară, Elena Lasconi a simţit emoţie după emoţie, de fiecare dată când credea că este în regulă documentaţia investiţiei de peste 15 milioane de lei. Întrucât entuziasmul îi era năruit, în mod repetat, de câte un „mărunţiş”, care întorcea proiectul în Consiliul Local, primăriţa a ajuns să spună că lucrarea este blestemată. Iată încă un motiv să creadă că aşa este. În perioada în care se aştepta ca finanţatorul, Compania Naţională de Investiţii, să dea startul licitaţiei, a apărut altceva care frânează procedura. Preţul materialelor de construcţie a crescut cu 40%, prin urmare valoarea investiţiei trebuie reaşezată acestei scumpiri.
„Eu sunt dispusă să vin cu diferenţa, fiindcă nu suport să mai aşteptăm. De aceea intenţionez să contractăm un credit, pentru că, fără diferenţa de bani, nu se va băga nimeni s-o facă, fiind gândită la valoarea din 2018.”, spunea Elena Lasconi, care trebuie să asigure astfel de suplimente nedorite şi la alte lucrări cu proiectele făcute acum câţiva ani.
Joi, discuţii cu ministrul Ghinea, despre P.O.I.M. pentru gaze şi investiţiile propuse în P.N.R.R.
Joia viitoare, pe 22 iulie 2021, cu o zi înaintea Zilelor Municipiului, Elena Lasconi are programată din nou o deplasare la Bucureşti, ca să discute cu ministrul Cristian Ghinea despre proiectul P.O.I.M. pentru reţea de gaz. Şi ce va fi cu P.N.R.R., care încă nu este aprobat. „Noi abia îl aşteptăm, pentru că am 18 proiecte puse pe hârtie, pentru care am depistat „scriitori”, oameni care au avut succes cu proiectul scris în alte părţi. Am încercat să iau legătura cu ei.”, a adăugat primăriţa. În acest material aveţi inserată lista celor 18 propuneri ale Primăriei Câmpulung pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care pune accent pe reţeaua de apă şi canalizare şi pe proiectul de mobilitate urbană, cel cu autobuzele electrice, pentru că face posibile asfaltarea şi introducerea de utilităţi pe străzile care vor fi viitoare trasee.
Şefii Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale de Mediu vin la Câmpulung, special pentru deşeurile de la ARO
Dacă tot a avut ocazia să se afle, faţă în faţă, cu premierul Florin Cîţu, Elena Lasconi l-a invitat la Zilele Municipiului. Va fi o ocazie, dacă primul ministru onorează invitaţia, de a-i prezenta subiectul deşeurilor de la ARO. Oricum, în curând, vor fi la Câmpulung şefii Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţionale de Mediu. „Tocmai pentru a încerca să schimbăm ceva în legislaţie, ca să rezolvăm cazul de la ARO.”, a precizat şefa Executivului.
Elena Lasconi, solicitată pentru declaraţii de presă, după Cîţu, Boc, Cseke şi Ghinea
V-am relatat în ediţia trecută câteva dintre subiectele abordate la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România, unde Elena Lasconi nu s-a dus pentru poze, cum o acuză răuvoitorii. S-a dus ca să convingă nişte oameni din Guvern să aşeze Câmpulungul la masa alocărilor de fonduri. Unele dintre temele abordate sunt de interes şi pentru municipiul nostru, precum trecerea Poliţiei Locale în subordinea Ministerului de Interne. „Înţeleg că părerile sunt împărţite. Cine are nevoie de persoane care nu cunosc departamentele din propria „ogradă”?, a continuat aceasta. S-a mai vorbit despre creşterea preţului la materialele de construcţie, despre variante de a asfalta şi de a trage gaz, care să fie cuprinse într-o strategie a Guvernului, întrucât fondurile europene nu sprijină astfel de iniţiative în acest moment, despre burse şi transportul elevilor.
„O idee care mi s-a părut interesantă: ministrul Ghinea a spus să încercăm să dezvoltăm micro-industria. Este o criză foarte mare de microcipuri pe piaţă. Eu am vrut să achiziţionez un robot la Primărie, în care să-ţi scanezi buletinul şi să şi introduci documente format A4, ca să-ţi elibereze pe loc nişte acte. Termenul de livrare este undeva la patru luni, din cauza crizei.”, a continuat primăriţa.
Elena Lasconi a atras imediat interesul ziariştilor prezenţi la eveniment. Încă din momentul dezbaterilor, era sunată să ofere declaraţii şi să intre în direct, deşi participarea însemna primari de municipii mari, cu mai multe mandate şi experienţă de conducere. Insistenţele jurnaliştilor au adus-o la pupitrul de la care s-au adresat premierul Florin Cîţu, Emil Boc, ca preşedinte al Asociaţiei Municipiilor, miniştrii Cseke şi Ghinea. Ultimul tocmai se întorsese la Bruxelles şi avea ce comunica. După ei, Elena Lasconi. „Este frumos că întreabă lumea de Câmpulung şi că se vorbeşte atât. La un moment dat, se va vedea că fac din suflet ce fac. Nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea. Atâta timp cât merg înainte cu liniştea că fac lucruri bune, corecte şi legale, ce poate să-mi stea în cale?!”, a încheiat aceasta.
Proiectele Primăriei Câmpulung
1.Mobilitate Urbană:
=Identificarea hărţilor critice pentru transportul persoanelor şi maşinilor;
=Identificarea soluţiilor de monitorizare şi semaforizare specifică condiţiilor constatate;
=Implementarea unui serviciu de transport public (microbuze, autobuze, echipate cu motoare electrice) şi, implicit, a autobazei şi staţiilor de încărcare din oraş;
=Implementarea unor soluţii de piste de biciclete şi a unui serviciu public de “pick and ride”, prin care cetăţenii să aibă la dispoziţie infrastructura completă de deplasare cu bicicletele.
2.Apă – Canal:
=Audit pe reţeaua existentă;
=Înlocuirea şi redimensionarea conductelor cu durata de viaţă depăşită;
=Introducerea conductelor acolo unde nu există.
3.Piste de biciclete:
=Parteneriat cu Carpathia;
=Câmpulung – Capitala ciclismului montan.
4. Monitorizare Video:
=Instalarea de camere inteligente, care să comunice direct către dispeceratele serviciilor de intervenţie (Poliţie, Pompieri, SMURD/Salvare, Poliţie Locală, Salubritate, etc.), când anumite scenarii sunt înregistrate (incendii, inundaţii, aglomerări de persoane, altercaţii, explozii, etc).
=Instalarea de camere inteligente pentru scăderea infracţionalităţii:
-Camere care identifică personal neautorizat şi alertează intrusul atât acustic, cât şi optic;
-Camere mobile montate în mijloacele de transport în comun, servicii publice, pe costumele agenţilor de intervenţie locală, indiferent de serviciu (Poliţie, Poliţie Locală, Salubritate, etc.);
=Instalarea de camere inteligente pentru eficientizarea traficului atât pedestru, cât şi rutier;
=Instalarea de camere inteligente termosensibile pentru protejarea anumitor articole de patrimoniu în raport cu variaţiile condiţiilor de mediu.
5. Managementul deşeurilor:
=Serviciu de salubritate specializat;
=Mobilier urban specializat;
=Staţie de sortare şi reciclare;
=Fabrică de producţie compost generat din deşeurile umede şi valorificarea acestuia în piaţa agricolă.
6.Parcări supraetajate:
-Clubul ARO;
-Balada.
7.Iluminat public:
=Extinderea soluţiilor de iluminat public cu scopul de a acoperi cât mai mult domeniul public de interes, dar şi pentru a eficientiza consumurile actuale;
=Extinderea acolo unde nu există deloc iluminat sau ceea ce există este insuficient (spaţiile verzi dintre blocuri, parcuri, străzi şi uliţe mărginaşe).
8.Reabilitarea Bărăţiei
=A fost iniţiată o colaborare cu Biserica Catolică, prin care va fi ajutată să obţină acte de proprietate;
=Reprezentanţii ei au fost puşi în legătură cu cei care au scris proiectul pentru Biserica „Sfântul Nicolae”.
9.Parcul „Kretzulescu”
=Proiect nou de reabilitare care urmăreşte ansamblul parcului + clădiri şi redarea funcţiunii băilor;
10.Eficienţa energetică a blocurilor:
=Numai acolo unde asociaţia de proprietari este înfiinţată în mod legal.
11.Acces la Cultură:
=Amenajarea Poieniţei ca centru comunitar cultural (Inspiraţie: „Jazz in the park” – Cluj).
12.Aventura parc în „Ştefănescu”
13.Colegiul „Dinicu Golescu”:
=Reabilitare integrală ce tinde spre 5 milioane euro;
=Amenajarea grădinii interioare, renunţându-se la beton;
=Amenajarea parcării;
=Reabilitarea sălii de sport.
14.Liceul cu Program Sportiv:
=Reabilitare integrală ce tinde spre 5 milioane euro;
=Echiparea integrală la standarde moderne a sălilor de sport şi a stadionului.
15.Grădiniţa „Sfântul Nicolae”
(unitatea de lângă Policlinică şi grădiniţa din Grui);
=Reabilitare integrală.
16.Extinderea Spitalului;
17. Policlinica – reamenajare;
18.Eficientizarea energetică a patrimoniului administrat public.
Magda Băncescu