Mesajele populiste ale PSD în Consiliul Local, pe subiectul garajelor, erau previzibile, căci perdanţii puterii se agaţă cu disperare de nemulţumirea demolaţilor, pentru a creşte electoral. După cum am anticipat, singurii aleşi, pentru care este mai importantă imaginea lor decât imaginea oraşului, social-democraţii, au adoptat o atitudine anti-civilizaţie, cântându-le în strună alegătorilor cu şandramale. Intervenţiile PSD-iştilor la şedinţa ordinară din 30 iunie 2021, un fâs cu accente jenante, n-au afectat votul care dă mână liberă Executivului să înceapă programul de amenajare a domeniului public acaparat de magherniţe neautorizate. Pe durata lunilor iulie şi august, cei 138 de titulari de închirieri ale terenurilor statului, din Grui, Vişoi şi Grădişte, sunt obligaţi să demonteze garajele, întrucât sunt în afara relaţiei contractuale cu Primăria, care nu le mai ia bani în acest răgaz. În caz de refuz, autorităţile locale vor aplica ele operaţiunile de degajare a spaţiilor dintre blocuri, iar cheltuiala o vor suporta tot „garajiştii”, care vor figura în evidenţele Primăriei cu acest debit de achitat.
Pierderea puterii provoacă aiurări. Ţâroiu propune garaje transparente!
Liviu Ţâroiu, o piesă inutilă inclusiv pentru propriul partid, darămite pentru conducerea Câmpulungului, a cărei viziune progresistă este sâcâită cu idei bătrânicioase provenite din tabăra PSD-istă, n-a ratat momentul cu potenţial electoral. Nu l-a ratat nici colegul Constantin Ivan, a cărui alocuţiune bătea în direcţia amânării măsurilor nepopulare, asumate de Elena Lasconi, până la întocmirea tuturor proiectelor de creare a unor spaţii utile pe locul garajelor. Amânare care i-ar fi dăunat primăriţei, întrucât cu cât împingi demolarea mai aproape de 2024, cât atât te reabilitezi mai greu în ochii cetăţenilor. Elena Lasconi a gândit-o bine: curăţarea cartierelor de tinichele să se facă în prima parte a mandatului, de preferat, în primul an, pentru ca, în următorii trei, să amenajeze, treptat, pe măsura întocmirii documentaţiilor, care necesită fonduri şi timp, terenurile disponibile. Şi dacă vor rămâne zone nefructificate în favoarea cetăţenilor, garajele trebuie demolate toate, fără deosebire, pentru eliminarea frustrărilor pricinuite cetăţenilor şi a acuzelor de părtinire a unora.
Primul care a slobozit din guşuliţă refrenul menit să gâdile urechile „garajiştilor” a fost primarul tuturor posibilităţilor, Liviu Ţâroiu, care doreşte copertine în locul cutiilor metalice. De fapt, „copertine” a fost concluzia la care a ajuns destinatara propunerii sale, căci formularea fostului primar a fost „garaje transparente”. Adică alte construcţii, edificate pe banii cetăţenilor, prevăzute doar cu acoperiş, fără pereţi. Fostul conducător al Primăriei a informat-o pe succesoare că asta era gândirea lui – rămasă, slavă Domnului!, la stadiul de gând -, pe care Tehnicul şi Urbanismul trebuiau să o transpună într-un proiect.
Aducând această propunere în faţa Elenei Lasconi înseamnă că Liviu Ţâroiu n-a auzit ce-au orăcăit gruienii scoşi în parc de lidera rezistenţei garajelor. Şi anume că vor să le fie lăsate în pace magherniţele, căci n-au unde depozita cauciucuri, lemne, biciclete, sănii, butoiul cu murături, mobila veche, frigiderul care nu mai funcţionează, jucării, deşi copilul a devenit student. N-a zbierat nimeni că n-are unde ţine maşina, pentru care orăşeanul de bună credinţă primeşte loc în parcarea de reşedinţă.
Lumea n-ar fi fost de acord nici cu „coviltirele”, teoretic, mai făţoase, propuse de Ţâroiu, care are suficientă maturitate încât să anticipeze rezultatul, dacă omului i se dă libertatea să-şi construiască el „garajul transparent”.
Haideţi să ne gândim cum ar arăta cartierele cu şiraguri de copertine! Exact ca în târgul de la Voineşti!
Garajele ocupă ceea ce în inventarul domeniului public figurează ca „spaţiu verde”
După „umbrarele” lui Ţâroiu, a servit una cu subtilitate colegul Ivan. Înaintea demolării să se lucreze proiectul de amenajare a tuturor terenurilor blocate momentan de prezenţa „construcţiilor provizorii” – unele, „provizorii” din anii ’80 – şi abia apoi să se aplice drastica măsură a demolării. Altfel spus, să tragem de timp, ca să ajungă demolarea în pragul următoarelor alegeri locale, când şocul se va reflecta în procentul candidatului. Exemplul lui Liviu Ţâroiu, ajutat să piardă şi de decizia desfiinţării Bulevardului „Pardon” cu două săptămâni înainte de scrutinul electoral.
După Constantin Ivan, prioritar este proiectul, deşi nu se poate să nu fie conştient că nu se poate face unul general, pentru toate cartierele, căci, în România zilelor noastre, proiectarea a ajuns să dureze mai mult decât execuţia. Şi-apoi ce le pasă PSD-iştilor că Lasconi riscă electoral şi face din 2020-2024 un mandat memorabil, demn de reţinut în istoria modernă a oraşului, prin salvarea cartierelor de ruginituri?! Mult mai multă lume o va aprecia decât cei care o vor înjura, pentru că împrejurimile blocurilor vor căpăta lumină, deschidere şi curăţenie, chiar înainte de a fi transformate în parcări, spaţii verzi, locuri de joacă şi căi de acces pietonal şi auto.
Afirmaţia consilierului Ivan, potrivit căreia, „după 2010, n-au mai fost făcute asemenea construcţii pe domeniul public”, denotă că acesta nu este la curent nici cu realitatea din teren, nici cu declaraţiile recente ale primăriţei, pe care le putea corobora cu materialul de şedinţă. Potrivit informaţiilor aflate chiar în mapa şedinţei din 30 iunie 2021, Primăria încasează chirii pe seama a 859 de construcţii provizorii: garaje, magazii şi copertine. Cu o săptămână înainte, tot la o şedinţă de Consiliu, Elena Lasconi spunea că numărul real este 1.200, chiar 1.500, până la finalul inventarierii.
Garajele ocupă ceea ce inventarul public cataloghează drept „spaţiu verde”. „În urma detalierii domeniului public, am văzut că majoritatea spaţiilor în care sunt amplasate garajele sunt definite ca spaţii verzi. În domeniul public din 1999, care a fost publicat în Monitorul Oficial din 2002, toate spaţiile aferente garajelor sunt spaţii verzi. Nu am găsit decât foarte puţine parcări în domeniul public, identificate în 1999.”, a precizat secretarul Ramona Simion.